Preşedintele Traian Băsescu a trimis, joi, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea OUG 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, semnalând că în forma actuală a legii pot fi aduşi lucrători necalificaţi în regim de detaşare.
Conform unui comuni cat al Preşedinţiei remis agenţiei MEDIAFAX, preşedintele Băsescu arată, în cererea trimisă Parlamentului, că definiţia de la art. 2(1) lit. g a lucrătorului detaşat, din OUG 56/2007, diferă de cea de la art.2 lit. f din fosta Lege 203/1999 privind permisele de muncă, prin faptul că "e eliminat cuvântul «calificat», astfel că pot fi aduşi lucrători necalificaţi din state terţe, în regim de detaşare, aspect care nu mai asigură dreptul lucrătorilor români de a avea întâietate la angajare şi micşorează şansele de ocupare pentru lucrătorii români şi din state ale UE, de a accede la astfel de posturi, cu atât mai mult cu cât sumele plătite de angajator pentru lucrătorii străini detaşaţi sunt mai mici cu aproximativ 29,5%". Şeful statului arată că acestea reprezintă contribuţiile asigurărilor sociale, şomaj, sănătate, ce nu se plătesc pe teritoriul României pentru detaşaţi, dar pentru cei încadraţi da.
Libertatea de circulaţie a serviciilor se caracterizează prin posibilitatea detaşării de personal calificat, supracalificat, specializat din ţările de origine ale unor comercianţi care au legături contractuale cu agenţi economici români, pentru care nu există cerere sau disponibilitate în ţara unde se derulează contractul, ori extinderea din actuala definiţie la orice tip de lucrător, chiar şi necalificat, intră în contradicţie cu acest principiu de bază şi are şi consecinţe în planul asigurării dreptului de preempţiune la angajare al lucrătorilor români de acest tip, existenţi în număr semnificativ, dacă se are în vedere opţiunea acestora de a pleca să lucreze în străinătate pentru a efectua tot munci necalificate, menţionează Traian Băsescu. În acest context, preşedintele precizează că pentru a se înţelege exact efectul "trebuie coroborată această definiţie cu posibilitatea prevederii de la art. 14 (1) din OUG 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, care exclude lucrătorii străini din state terţe detaşaţi de la obligaţia de a prezenta acte din care să rezulte dreptul de preempţiune la angajare a lucrătorilor români (adeverinţa AOFM, dovada publicare etc.) pe aceste posturi şi, în acelaşi timp, şi art. 8 care prevede că, după un an după ce au lucrat ca detaşaţi, pot să obţină autorizaţie de muncă fără să mai prezinte documente legate de disponibilitatea altor lucrători români de a ocupa postul respectiv, dovada selecţiei, publicitate ş.a.m.d., astfel că această procedură care se referă la libertatea de circulaţie a serviciilor devine o formă de ocolire a legislaţiei privind accesul în scop de muncă pentru străinii din state terţe şi de legitimare a acestei posibilităţi după un an de zile facil, cu consecinţe în plan ocupaţional, restrângându-se posibilitatea de angajare pentru cetăţenii români necalificaţi".
Şeful statului apreciază ca fiind necesar "a se analiza oportunitatea integrării la art. 14 alin. (2) a posibilităţii unui străin din statele terţe de a lucra ca detaşat timp de 60 de zile, fără autorizaţie de muncă şi consecinţele unei astfel de iniţiative asupra pieţei muncii, asigurării dreptului de preempţiune la angajare a lucrătorilor români şi cu privire la alimentarea bugetului de stat".
"Termenul în sine ar trebui poate micşorat la un maxim de zece zile, dar nu transformat într-o posibilitate de a se lucra în fapt în regim sezonier, fără a se plăti de angajator cotele de contribuţii sociale aferente la bugetul statului român, pentru muncitori din statele terţe", precizează şeful statului.
Totodată, preşedintele menţionează că "se prevăd o serie de documente ce trebuie anexate la cererea de obţinere a autorizaţiei de muncă fără ca, de exemplu, să se specifice necesitatea prezentării de acte de studii şi de acte care atestă pregătirea profesională în afara sistemului de învăţământ, corespunzător unei anumite ocupaţii, şi nu în mod cumulativ, aşa cum rezultă în prezent (exemplu: conţinutul articolelor 7, 8), indiferent de situaţie, lucru care ar trebui clarificat, cu atât mai mult cu cât nu se indică actele care atestă experienţa profesională şi cum vor fi în fapt «supralegalizate» pentru că acestea nu sunt emise de instituţii ale unui stat, ci de angajatori, conform OUG 55/2007".
În cererea de reexaminare se mai arată că nu se ţine cont de acordurile bilaterale cu privire la diplome pentru care se cer supralegalizări şi în aceste situaţii (exemplu: diplome din China), motiv pentru care ar trebui o precizare pe acest aspect.
Preşedintele Băsescu subliniază că formularea de la art. 15(7) a) din OUG 56/2007, în raport de conţinutul art. 15(8) sunt contradictorii.
În expunerea de motive, şeful statului menţionează că ar trebui clarificat conţinutul art. 16 din OUG 56/2007 în raport de activitatea neautorizată care se desfăşoară în prezent, "pentru că alături de cei nominalizaţi în acest act, ca persoane care pot depune cererea de autorizare, se interpun şi alte persoane, şi aceasta, cu atât mai mult cu cât societatea de consultanţă juridică nu se mai acreditează de aproximativ doi ani pe teritoriul României pentru alte persoane decât cele care au calitatea de avocaţi, creându-se discriminări, inegalităţi, dar şi posibilitatea de ocolire a normei în materie".
"Prevederile art. 15 privind intervalul în care se eliberează autorizaţia de muncă intră în conflict cu motivele prevăzute în expunerea de motive la capitolul 2, pentru că durata actuală creşte cu 15 zile faţă de perioada anterioară şi nu scade, ceea ce lasă fără obiect iniţiativa în sine, fundamentată pe acest aspect", se mai arată în cererea de reexaminare.
O altă precizare a preşedintelui Băsescu se referă la faptul că s-a introdus o singură taxă, cu tarif unic, cea de 200 de euro, indiferent de tipul de autorizaţie, prin articolul 20 din ordonanţă, ceea ce determină "o barieră în angajarea de lucrători sezonieri, transfrontalieri, pe perioade până într-un an (a se vedea art. 13 (5) lit. b din H.G. nr. 1873/2005 anterior), ceea ce încurajează deplasarea şi angajarea lucrătorilor permanenţi, în special."
De asemenea, în cererea de reexaminare se arată că OUG 56/2007 "nu prevede măsuri tranzitorii şi nu face nicio referire la cetăţenii străini intraţi pe teritoriul României in baza avizului OMFM, al Autorităţii pentru Străini, eliberat conform Legii 203/1999 şi OUG 194/2000, în forma anterioară adoptării OUG 55/2007, fapt ce creează în practică probleme acestor persoane".
Totodată, preşedintele precizează că "între cerinţele prevăzute la art. 5 şi următoarele din fosta HG 1873/2005, pentru a se obţine aviz de la fostul OMFM şi prevederile articolului 7 şi următoarele din actuala OUG 56/2007 nu există deosebiri majore, se impune a se reformula corespunzător art. 30 şi a se introduce şi sintagma «aviz fost OMFM», alături de cel de «permis de muncă», mai ales că în această situaţie există străini pentru care ORI nu are reglementare".
Potrivit art. 4 din OUG 56/2007 în care se prevede că "autorizaţia de muncă se eliberează, pentru străinii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia română cu privire la regimul străinilor (ce este reglementat prin OUG 194/2002) şi încadrarea în muncă şi detaşarea acestora pe teritoriul României, este de reţinut că în art. 2 ar trebui să se definească şi noţiunea de «selecţie legală», pentru că - deşi nu e indicată semnificaţia ei nicăieri în legislaţie, în art.44 (2) lit. a se fac trimiteri la mai multe condiţii, printre care se enumără şi acest exemplu: «[…] că desfăşoară activitate legală în România, că nu are datorii şi că a făcut o selecţie legală, cu prezentarea documentaţiei»", afirmă preşedintele Băsescu în cererea adresată Parlamentului.
În acest context, şeful statului consideră necesar a se explica semnificaţia termenului «selecţie legală», potrivit prevederilor legislaţiei speciale privind încadrarea şi detaşarea care, teoretic, ar trebui să se regăsească în OUG 56/2007, alături de definiţiile altor noţiuni la care se face trimitere în text.
Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, preşedintele Traian Băsescu solicită reexaminarea legii trimise spre promulgare în sensul modificărilor prevederilor criticate.