Sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, incoerent şi nemotivant

Sistemul de salarizare a funcţionarilor publici este "incoerent, impredictibil şi nemotivant", iar incompatibilităţile şi interdicţiile în cazul acestora sunt cele mai excesive, restrictive şi discriminatorii în raport cu cele ale altor categorii de oficiali, potrivit unui raport al Fundaţiei Soros.
  "Un exemplu este interdicţia neconstituţională şi discriminatorie - fiind practic singulară la nivelul categoriilor de persoane care ocupă o funcţie sau o demnitate publică - de a nu fi «desfăşurat activitate de poliţie politică»", se arată în raportul "Statutul funcţionarului public pentru buna guvernare" realizat de Fundaţia Soros şi prezentat luni.

Autorii raportului apreciază, totodată, că întârzirea de opt ani a Legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici reprezintă una dintre restanţele "cele mai serioase şi mai pline de consecinţe în procesul de «reformă a funcţiei publice» din România".

"Deşi au fost incluse în Programele de guvernare şi în Programele legislative anuale încă din 2001, respectiv 2004, elaborarea şi adoptarea Codului administrativ, Codului de procedură administrativă şi Codului managementului serviciului civil/funcţiei publice, acestea rămân în continuare restanţe legislative care grevează procesul de reformă a funcţiei publice şi administraţiei publice", potrivit raportului.

În opinia autorilor raportului, recenta "elaborare defectuoasă" a Codului de procedură administrativă, fără ca odată cu acesta să fie elaborat şi Codul administrativ, impune renunţarea la acest proiect în forma în care a fost supus dezbaterii publice.

Totodată, aceştia concluzionează că un număr de intervenţii legislative se impun şi cu privire la atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în condiţiile în care gradul insuficient de independenţă instituţională al ANFP este de natură să afecteze îndeplinirea de calitate a atribuţiilor legale pe care autoritatea le are.

"Modificările legislative, facilităţile de pregătire, precum şi reorganizarea instituţională constantă a serviciului public denotă prezenţa unui interes activ al administraţiei pentru această problemă. Cu toate acestea, reforma reală a corpului funcţionarilor publici încă necesită îmbunătăţiri esenţiale", apreciază autorii studiului.

Potrivit datelor oficiale, la 1 aprilie 2006, numărul total de funcţionari publici era de 101.451, din care 5.549 lucrau în cadrul aparatului propriu al autorităţilor şi instituţiilor publice centrale (5,47%), 53.247 în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale autorităţilor şi instituţiilor publice centrale (52,49%), iar 42.655 în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice locale (42,02%).

Raportul a fost realizat de Valerian Stan, expert juridic şi Cristina Renert, coordonator de programe la Fundaţia Soros România, în cadrul proiectului Statutul funcţionarului public pentru buna guvernare, implementat cu sprijinul Camerei Deputaţilor, prin intermediul programului Parteneriat cu societatea civilă. Autorii spun că scopul acestui studiu este de a contribui la reforma serviciului public din România prin abordarea aspectelor legislative importante, cu impact asupra capacităţii umane administrative.