România şi Republica Moldova trec printr-o perioadă de înrăutăţire a relaţiilor care a culminat cu expulzarea de către Chişinău a doi diplomaţi români, comentează agenţia France-Presse.
"Reunite printr-un simbolic pod de flori la începutul anilor 1990, atunci când naţionaliştii din cele două ţări visau la reunificare, România şi Republica Moldova trec printr-o perioadă de răcire a relaţiilor, care a culminat miercuri cu expulzarea de către Chişinău a doi diplomaţi români. Măsura, demnă de perioada Războiului Rece, potrivit unei surse diplomatice române, intervine după o lungă serie de declaraţii contradictorii şi acuzaţii între cele două ţări care par unite de o istorie şi limbă comune", notează France-Presse.
Considerată cea mai săracă ţară din Europa, Moldova (exceptând regiunea rusofonă Transnistria) aparţinea României până la anexarea de către URSS în 1940, iar 65 la sută din populaţie este românofonă. Tocmai tradiţia comună este mărul discordiei între Bucureşti şi Chişinău, liderii comunişti moldoveni fiind furioşi din cauza atitudinii de «frate mai mare» a României, acuzată de ingerinţă în afacerile interne.
Insistenţa Bucureştiului în privinţa "datoriei morale" de ajutare a Republicii Moldova să adere la Uniunea Europeană a iritat şi mai mult Chişinăul. "Dacă nu îşi vor schimba atitudinea, ne vom adresa comunităţii internaţionale", avertiza de curând preşedintele Vladimir Voronin.
La sfârşitul lunii noiembrie, ambasadorul român Filip Teodorescu aducea în discuţie Acordul semnat la Paris în 1947, care a stabilit frontierele celor două ţări după al II-lea Război Mondial, afirmând că documentul "nu mai are valoare juridică".
Declaraţia, considerată "nefericită" de către o sursă diplomatică română, a fost percepută de Chişinău drept "un refuz" al Bucureştiului de recunoaştere a independenţei Moldovei, fiind utilizată ca pretext pentru expulzarea celor doi diplomaţi, notează AFP.
Ministrul român al Apărării, Teodor Meleşcanu, fost şef al diplomaţiei, a avut o explicaţie mai simplă pentru gestul Chişinăului: "Voronin este deranjat de cozile din faţa Consulatului român de la Chişinău".
De la începutul anului, sute sau chiar mii de moldoveni au mers la Consulat în speranţa obţinerii vizei pentru România, de unde pot ajunge în orice ţară europeană pentru a găsi locuri de muncă bine-plătite. "Bucureştiul şi-a atras criticile Chişinăului şi pentru că a facilitat procedurile de acordare a cetăţeniei române, o măsură care vizează repararea unei nedreptăţi istorice. Peste 800.000 de moldoveni (dintr-o populaţie de 4 milioane) au depus cereri pentru obţinerea cetăţeniei, unii chiar din motive sentimentale, dar majoritatea pentru a-şi îndeplini visul ajungerii în Occident", subliniază AFP.