Eurodeputaţii români îşi încep, luni, activitatea în PE

Cei 35 de eurodeputaţi aleşi la 25 noiembrie în primele alegeri pentru Parlamentul European din România, îşi încep activitatea luni, la Strasbourg, când urmează să fie validaţi.
 
  PD va avea 13 europarlamentari, PSD - 10, PNL - 6, PLD - 3, UDMR - 2, cărora li se va adăuga eurodeputatul independent Laszlo Tokes.

Astfel, cei 35 de europarlamentari sunt: democraţii Sorin Frunzăverde, Roberta Alma Anastase, Petru Filip, Monica Iacob-Ridzi, Marian Jean Marinescu, Maria Petre, Rareş Lucian Niculescu, Marian Zlotea, Dragoş Florin David, Mihaela Popa, Constantin Dumitriu, Nicodim Bulzesc, Sebastian Bodu, social-democraţii Titus Corlăţean, Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Cătălin Nechifor, Adriana Ţicău, Ioan Mircea Paşcu, Gabriela Creţu, Corina Creţu, Victor Boştinaru, liberalii Renate Weber, Daniel Dăianu, Adina Ioana Vălean, Cristian Buşoi, Ramona Nicole Mănescu, Magor Imre Csibi, liberal-democraţii Theodor Stolojan, Dumitru Oprea, Nicolae Vlad Popa, din partea UDMR Csaba Sógor şi Iuliu Winkler şi candidatul independent Laszlo Tokes.

Un număr de 13 dintre cei 35 de europarlamentari îşi vor continua mandatul în Parlamentul European. Cei mai numeroşi eurodeputaţi care practic îşi continuă mandatul fac parte din PSD : Corina Creţu, Gabriela Creţu, Ioan Mircea Paşcu, Rovana Plumb, Adrian Severin şi Silvia Ţicău. Dintre democraţi, Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi, Marian-Jean Marinescu şi Maria Petre îşi continuă mandatul la PE, asemenea liberalilor Cristian Buşoi şi Adina Ioana Vălean.

Parlamentul European reprezintǎ cetǎţenii din statele membre ale Uniunii Europene, fiind singura instituţie UE ai cǎrei membri sunt aleşi în mod democratic, la fiecare cinci ani, prin vot universal direct. Parlamentul European este ales la fiecare cinci ani. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc între 10 şi 13 iunie 2004, în funcţie de ziua fixatǎ de fiecare stat membru în parte. Alegerea deputaţilor români şi bulgari a avut loc în anul 2007, mandatul tuturor europarlamentarilor urmând să se încheie în iunie 2009, când sunt programate alegeri europene în toate statele membre ale Uniunii. Din această cauză, primii europarlamentari români vor avea un mandat mai scurt decât al celorlalţi colegi din statele membre.

Reuniunile şi deliberǎrile Parlamentului European sunt publice, iar deciziile, luǎrile de poziţie şi dezbaterile parlamentare sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe site-ul Parlamentului European. Modul de vot este înregistrat cu ajutorul unui sistem electronic care nu poate fi fraudat, la fel şi prezenţa.

Europaralamentarii au sediul la Strasbourg, însǎ activitǎţile Parlamentului se desfaşoarǎ în trei sedii de lucru: Strasbourg, unde au loc lunar sesiunile plenare, Bruxelles, unde au loc sesiunile plenare suplimentare, reuniunile comisiilor parlamentare şi ale grupurilor politice şi Luxembourg, unde se aflǎ Secretariatul General.

Dupǎ desfǎşurarea alegerilor din ianuarie 2007, Parlamentul European numǎrǎ 785 de membri, dintre care 35 sunt români. Parlamentul European este cel mai mare parlament democratic din lume. Din 1979 membrii acestuia sunt aleşi prin vot universal direct.

Egalitatea de gen este un principiu care influenţează modul de funcţionare al Parlamentului European. În prezent, 30,3 la sută dintre europarlamentari sunt femei, mai mult decât în majoritatea statelor membre, şi aproape dublu faţă de 1979, data primelor alegeri pentru PE, când doar 16,5 la sută dintre membri erau femei.

Transparenţa este un alt principiu pe care europarlamentarii români vor fi obligaţi să îl respecte, toţi membrii PE fiind obligaţi sǎ menţioneze într-un registru public activitǎţile profesionale şi orice altǎ funcţie deţinutǎ sau activitate remuneratǎ.

PE şi Consiliul au decis, în septembrie 2005, adoptarea unui statut unitar pentru toţi membrii, care sǎ elimine diferenţele determinate de diversitatea regimurilor naţionale şi care să asigure de asemenea mai multǎ transparenţǎ în remunerarea deputaţilor europeni.

Noul statut va intra în vigoare dupǎ alegerile din 2009. Potrivit noului statut, salariul membrilor este stabilit la 7.000 de euro pe lunǎ, punând capǎt diferenţelor dintre statele membre. Impozitul pe venit reveni bugetului UE iar cheltuielile de transport nu vor mai fi rambursate pe baza unui tarif uniform, ci în funcţie de costurile reale ale deplasǎrii. Noul statut prevede de asemenea crearea unui fond de pensii din cotizaţiile plǎtite Parlamentului European.

Eurodeputaţii care vor fi realeşi pentru un nou mandat vor putea opta pentru menţinerea regimului naţional în vigoare pânǎ în 2009 în ce priveşte indemnizaţia de membru al Parlamentului European şi diverse cotizaţii, cu condiţia ca decizia lor în acest sens sǎ fie comunicatǎ în scris preşedintelui Parlamentului European în termen de 30 de zile de la data intrǎrii în vigoare a noului statut.

Potrivit sistemului actual, europarlamentarii primesc un salariu egal cu cel al parlamentarilor din ţara în care au fost aleşi.

Decizia PE din 28 septembrie 2005, privind Statutul membrilor Parlamentului European prevede că eurodeputaţii vor avea dreptul de a primi sumele cheltuite în exercitarea mandatului lor. Potrivit articolului 20, punctul 2 din Statut "Parlamentul (European) va restitui membrilor cheltuielile ocazionate de călătoriile către şi dinspre locul de muncă precum şi pe cele determinate de călătoriile generate de sarcinile de serviciu".

Statutul prevede de asemenea că membrii PE vor avea dreptul la asistenţă din partea unei echipe personale ai cărei membri pot fi aleşi liber iar Parlamentul va suporta cheltuielile determinate de această echipă. Noul statut se va aplica europarlamentarilor al căror mandat va începe după 2009.

Grupurile politice joacă un rol important în cadrul PE. Un grup politic este alcǎtuit din minimum 20 deputaţi, din cel puţin şase state membre. Aceştia nu pot face parte din mai multe grupuri politice. Deciziile în cadrul grupului se iau în urma unor dezbateri, dar niciun membru nu poate fi obligat sǎ voteze altfel decât doreşte. Grupurile politice aleg raportorii şi decid cum va fi alocat timpul prevǎzut pentru intervenţii. Ele se reunesc în saptǎmâna dinaintea sesiunilor desfăşurate la Bruxelles şi pe durata acesteia şi organizeazǎ seminarii pentru a defini principiile acţiunii politice.

În prezent, în Parlamentul European sunt şapte grupuri politice: Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni; Grupul Socialist, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică şi Grupul Independenţă şi Democraţie.

Europarlamentarii români vor fi obligaţi să facă parte dintr-una dintre comisiile din PE. În prezent în PE sunt 20 de comisii permanente şi două temporare. Comisiile permanente sunt: AFET - Afaceri Externe ( cu două subcomisii: DROI- Drepturile omului şi SEDE: Securitate şi apărare); DEVE - Dezvoltare; INTA - Comerţ Internaţional; BUDG - Buget; CONT - Control Bugetar; ECON -Afaceri Economice si Monetare; EMPL - Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale; ENVI - Mediu, Sănătate publică şi siguranţă alimentară; INTRE - Industrie, cercetare şi energie; IMCO -Piaţa internă şi protecţia consumatorilor; TRAN - Transport si turism; REGI - Dezvoltare regională; AGRI - Agricultură şi dezvoltare rurală; PECH - Pescuit ; CULT - Cultură şi Educaţie; JURI -Afaceri juridice; LIBE - Drepturi civile, justiţie şi afaceri interne; AFCO - Afaceri constituţionale; FEMM - Drepturile femeii şi egalitatea de gen; PETI - Petiţii.