Termene maxime de arestare preventivă prevăzute de noul Cpp

Noul Cod de procedură penală (Cpp), propus de Ministerul Justiţiei, prevede termene maxime ale arestării preventive, dar şi pentru faza de judecată, proiectul instituind, în premieră pentru legislaţia română, arestul la domiciliu, după modelul procedurii italiene.

  Astfel, proiectul limitează privarea de libertate a inculpatului la doi ani, în cazul infracţiunilor pedepsite cu detenţie pe viaţă sau închisoare mai mare de zece ani, şi, respectiv, la un an, în cazul celorlalte infracţiuni.

"Pentru situaţia când, deşi sunt depăşite aceste termene, subzistă temeiurile de arestare preventivă, proiectul propune luarea în locul acestei măsuri a aceleia a arestului la domiciliu", a afirmat, duminică, ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu.

În ceea ce priveşte situaţia minorilor infractori, proiectul Cpp prevede, ca regulă generală, posibilitatea privării preventive de libertate a acestora numai dacă efectele unei astfel de măsuri asuopra persoanalităţii şi dezvoltării lor nu ar fi disproporţională faţă de scopul legitim urmărit prin luarea măsurii.

Noul Cpp recunoaşte dreptul acuzatului de a contesta, la instanţa ierarhic superioară, mandatul în baza căruia a fost arestat, dar nu şi în cazul luării de către judecător a unei alte măsuri preventive decât privarea de libertate, sub acest aspect avându-se în vedere principiul controlului judecătoresc încorporat, astfel cum este statuat în jurisprundenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, susţine oficialul Ministerului Justiţiei.

În acelaşi timp, procurorului i se dă posibilitatea de a contesta numai decizia instanţei de a nu lua faţă de acuzat nicio măsură preventivă, nu însă şi cea prin care judecătorul dispune o mărură preventivă, indiferent de natura şi durata acesteia.

De altfel, proiectul Cpp şi-a însuşit jurisprundenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, conform căreia numai judecătorul poate dispune în sensul privării de libertate a unei persoane, fie şi numai pentru a asigura prezenţa acesteia în faţa unui organ judiciar, a spus Chiuariu.

Noul Cpp propune o nouă reglementare, respectiv cea a instituţiei mandatuluui de aducere, recunoscând, pentru faza de urmărire penală, competenţa exclusivă a judecătorului de emitere a acestuia, la sesizarea procurorului.

Potrivit propunerilor procedurale, judecătorul de libertăţi, sesizat de procuror cu propunere de arestare, poate dispune - chiar în momentul soluţionării cererii acuzării - lăsarea în libertate a inculpatului sub control judiciar sau pe cauţiune.

Reglementările propuse schimbă optica actuală asupra instituţiilor procesuale ale controlului judiciar şi, respectiv, a cauţiunii, care în prezent sunt aplicabile numai în cazul unui învinuit/inculpat care este deja arestat preventiv.

Sub acest aspect, proiectul Cpp urmează modelul procedurii franceze, care reglementează controlul judiciar ca alternativă la arestarea preventivă.

"Urmând jurisprundenţa Curţii Europene, precum şi modelul codurilor de procedură penală din ţările membre ale Uniunii Europene, proiectul realizează o reformulare a cazurilor în care se poate dispune arestarea preventivă a persoanei. Astfel, sunt recunoscute, drept cazuri generale, în care se poate dispune privarea de libertate situaţiile în care există pericol de sutragere, influenţare a anchetei penale şi de comitere a unei alte infracţiuni", a explicat ministrul Chiuariu.

Demnitarul a subliniat că, în proiectul Cpp, la capitolul privind măsura arestării preventive, la nivel de principiul, se precizează caracterul excepţional a acestei măsuri şi, totodată, în subsidiar, în raport de celelalte măsuri preventive neprivative de libertate, se arată că arestarea poate fi dispusă numai dacă luarea un unei alte măsuri nu este suficientă pentru realizarea scopului legitim urmărit.

Chiuariu a adăugat că numai în cazurile foarte grave (cum ar fi cele împotriva vieţii sau cele pedepsite cu închisoare mai mare de zece ani), proiectul propune un caz special de arestare preventivă, respectiv cel al existenţei unui pericol concret pentru ordinea publică.

"Spre deosebire de reglementarea actuală, proiectul stabileşte criteriile legale în raport cu care să fie apreciat pericolul anterior menţionat şi, totodată, instituie, după modelul german, o nouă trăsătură legală a acestuia, respectiv caracterul actual, ceea ce presupune dovedirea sa la fiecare moment când se dispune asupra privării de libertate", a mai spus Tudor Chiuariu.

Arestarea preventivă sau eliberarea din arest preventiv, decisă de judecător, are caracter imediat executoriu, chiar dacă termenul măsurii luată de procuror nu a expirat.

Ca noutate absolută pentru legislaţia procesual penală românescă, noul Cpp propune ca nouă măsură preventivă arestul la domiciliu, după modelul Codului de procedură penală italian.