Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a admis, în ultimii şapte ani, doar doi la sută din plângerile cetăţenilor români, din cele aproximativ 10.000 înregistrate, judecătorii acestei Înalte Curţi condamnând România în aproximativ 200 de cauze.
Deşi în fiecare joi Guvernul român este condamnat de Curtea Europeană, agentul guvernamental, Răzvan Horaţiu Radu, spune că situaţia României la CEDO trebuie privită şi din altă perspectivă. "Mai întâi trebuie precizat că din anul 2000 până în prezent, CEDO a pronunţat condamnări împotriva României doar în doi la sută din cauzele analizate. Astfel, Curtea a soluţionat aproximativ 10.000 de cereri îndreptate împotriva României, pronuntând condamnări doar în aproximativ 200 de cauze", a precizat, pentru MEDIAFAX, agentul guvernamental, reprezentantul statului român în faţa Curţii de la Strasbourg. Pe de altă parte, Radu susţine că trebuie evidenţiat faptul că România nu are cea mai dificilă poziţie în fata Curţii de la Strasbourg, încălcările Convenţiei a Drepturilor Omului care sunt reproşate autorităţilor de la Bucureşti "nu sunt cele mai grave posibile".
"De exemplu, nu avem condamnări pe articolul 2 din Convenţie, care protejează dreptul la viaţă. Or, acest articol garantează însăşi viaţa, în timp ce celelalte, garantează calitatea vieţii. Problema majoră a României la Curte este cea a restituirii vechilor proprietăţi. Aceste dificultăţi sunt însă specifice multor state din fostul bloc comunist", explică agentul guvernamental. Nu în ultimul rând, spune Horaţiu Radu, trebuie evidenţiat faptul că acordarea primelor despăgubiri către foştii proprietari şi a acţiunilor la Fondul Proprietatea creează o premisă reală pentru scăderea numărului de reclamaţii ale cetăţenilor români la CEDO şi, implicit, a condamnărilor. "De asemenea, condamnările de la Curte trebuie privite şi ca mijloace de reformare instituţională, determinând modificări legislative în scopul protejării şi respectării drepturilor omului. Astfel, în urma unor asemenea condamnări, prevederile care regelementau recursurile în anulare au fost abrogate, arestarea preventivă (atribut al procurorului până la modificarea Constituţiei în 2003-n.r.) a trecut exclusiv în competenţa judecătorului, s-a îmbunătăţit accesul cetăţeanului la justiţie", a mai declarat Horaţiu Radu.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost semnată în 4 noiembrie 1950, constituind un model de sistem coerent şi evoluat în problematica drepturilor omului, România a devenit membru al Consiliului Europei în 7 octombrie 1993 şi a semnat Convenţia în 20 iunie 1994.
La sfârşitul anului trecut, în 12 ani de Convenţie, au fost achitate despăgubiri de peste 4,5 milioane de euro, de către Guvernul român.