Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Românii cheltuiesc pentru servicii doar 17% din totalul veniturilor, în timp ce pentru alimente alocă 38%, iar achiziţia mărfurilor nealimentare are o pondere de 45%, a declarat, marţi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu.
"Noi cheltuim pe servicii doar 17%, ceea ce este foarte puţin", a spus Vasilescu, într-o conferinţă pe tema comunicării între bănci şi IMM-uri.
El a arătat că în ţările dezvoltate serviciile au o contribuţie cuprinsă între 60% şi 80% la PIB, în timp ce "noi (România - n.r.) de o scurtă vreme am reuşit puţin peste 50%".
Tabloul inflaţiei, care cuprinde trei ecrane, respectiv dinamica mărfurilor alimentare, a celor nealimentare şi dinamica serviciilor, totalizează 10.000 de puncte. Din acestea, segmentul mărfurilor alimentare cumulează 3.800 de puncte, ceea ce înseamnă că românii cheltuiesc 38% din venituri pe alimente.
"Nivelul cheltuielilor pentru mâncare este foarte ridicat având în vedere că o definiţie americană a sărăciei spune că o familie este săracă dacă cheltuieşte mai mult de o treime din venituri pe alimente", a spus Vasilescu.
El a arătat că segmentul mărfurilor nealimentare totalizează 4.500 de puncte, iar cel al serviciilor doar 1.700 de puncte.
"Bulgarii, care trăiesc la sud de Dunăre unde e mai cald, au reuşit să transfere o pondere importantă de la mâncare la servicii şi sunt cu mult înaintea noastră la acest capitol. Noi am reuşit să transferăm din tabloul mărfurilor alimentare în tabloul mărfurilor nealimentare, unde o mare parte din cheltuieli sunt destinate întreţinerii locuinţei", a explicat Vasilescu.
Reprezentantul BNR a precizat că o pondere importantă din cheltuielile care au fost transferate de la alimente s-au îndreptat către cheltuielile pentru căldură, energie electrică, apă şi gaze.
Pentru calculul inflaţiei, România stabileşte ponderile în tablou pe baza cercetărilor realizate în 2005, în timp ce Bulgaria ia în calcul cercetările din 2006.
