Peste 350.000 de lucrători români au fost suprasolicitaţi la locul de muncă anul trecut

Peste 350.000 de lucrători români au fost suprasolicitaţi la locul de muncă anul trecut, media persoanelor identificate cu afecţiuni musculo-scheletice (AMS) fiind mai mare decât media înregistrată în Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate, vineri, de specialişti români.
 
  Potrivit inspectorului general de stat adjunct, din cadrul Inspecţiei Muncii, Nicolae Dantes Bratu, în anul 2006, conform datelor raportate de autorităţile de sănătate publică, peste 350.000 de lucrători au fost expuşi la condiţii de suprasolicitare a aparatului locomotor.

Numărul reprezintă 20,48 la sută din totalul lucrătorilor noxe profesionale, riscurile de suprasolicitare ale aparatului locomotor fiind, astfel, cele mai frecvente, chiar înaintea expunerii la zgomot - 17,87 la sută. Ca urmare a acestei expuneri, în 2006 au fost declarate, la nivel naţional, 49 de cazuri noi de îmbolnăvire profesională cauzată de suprasolicitare. Cele mai frecvente sunt discopatiile, varicele şi spondilartrozele, a spus Bratu.

El a mai explicat că AMS afectează anagajaţii din toate sectoarele de activitate, cele mai ridicate rate înregistrându-se în agricultură şi construcţii, iar costurile sunt ridicate pentru fiecare întreprindere, pentru fiecare lucrător şi pentru familia acestuia, precum şi pentru societate în general.

"AMS generează costuri economice şi sociale ridicate prin cheltuielile medicale implicate, reducerea productivităţii, precum şi pentru societate în general", mai spus reprezentantul Inspecţiei Muncii.

În ceea ce priveşte situaţia la nivel european, Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, citată de Bratu, susţine că circa două treimi din lucrătorii Uniunii Europene afirmă că sunt constrânşi să execute mişcări repetitive ale mâinilor şi braţelor, iar un sfert afirmă că sunt expuşi la vibraţii emise de utilaje - factori de risc importanţi care pot provoca afecţiuni de origine profesională ale gâtului şi membrelor superioare. Acestea afectează un număr mare de lucrători din diferite sectoare de activitate, reprezentând 45 la sută din totalul bolilor profesionale.

Totodată, AMS reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă din Europa, circa 24 la sută dintre lucrătorii Uniunii Europene acuzând dureri de spate, iar 22 la sută plângându-se de dureri musculare.

"Ambele afecţiuni înregistrează o pondere mai mare în România, 39 şi respectiv 36 la sută", a mai spus inspectorul general de stat adjunct.

Potrivit specialiştilor, factorul principal care cauzează AMS este excesul de efort osteo-musculo-articular reprezentat de intensitatea, durata şi ritmul efortului, precum şi de vârsta celui expus la suprasolicitare, adolescenţii şi vârstnicii fiind cei mai vulnerabili.

Directorul general de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii, Mihai Costescu, a explicat că munca pe care trebuie să o faci zilnic nu provoacă AMS, în schimb, munca depusă suplimentar zi de zi, poate duce în timp la astfel de afecţiuni. Totodată, el a mai precizat că stresul poate fi un factor important care să conducă la AMS.

Bratu a mai spus că angajatorii sunt obligaţi prin lege să evalueze riscurile profesionale şi să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor, să întocmească un plan de prevenire şi protecţie şi o listă cu lucrătorii şi reprezentanţii acestora implicaţi în punerea în aplicare a măsurilor din planul de prevenire şi protecţie. Totodată, implicarea lucrătorilor este esenţială în combaterea riscurilor profesionale deoarece ei cunosc cel mai bine locul lor de muncă.

Datele privind AMS au fost prezentate la încheierea Săptămânii Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă 2007 „Reduceţi efortul!” în România, eveniment care şi-a propus promovarea unei abordări globale în combaterea afecţiunilor musculo-scheletice (AMS), care să includă atât prevenirea cât şi reabilitarea şi reintegrarea profesională a celor care suferă de AMS, precum şi diseminarea soluţiilor şi modelelor de bună practică.