Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCei 35 de reprezentanţi ai României în PE vor fi aleşi de pe liste propuse de partide, potrivit principului reprezentării proporţionale, folosit pentru alegerea Camerei şi Senatului, alegătorii putând opta pentru liste de partid, singura candidatură independentă la fiind cea a lui Laszlo Tokes.
La alegerile pentru Parlamentul European au propus liste de candidaţi toate cele cinci partide parlamentare - PSD, PNL, PRM, PD şi PC - un număr de şase partide neparlamentare – PNŢ-CD, PIN, PNG-CD, Partidul Verde, Partidul Alianţa Socialistă şi PLD -, două organizaţii ale minorităţilor naţionale, una parlamentară şi una neparlamentară, UDMR, respectiv Partida Romilor “Pro Europa”, şi candidatul independent Ladislau Tokes.
Toate formaţiunile care participă la scrutinul din 25 noiembrie au propus liste complete de candidaţi, cu excepţia PIN, care a trecut în liste un număr de 35 de candidaţi, fără rezerve, şi Partida Romilor “Pro Europa” din partea căreia candidează numai 20 de persoane.
Potrivit legii, fiecare dintre partidele participante au avut dreptul să facă un număr de 35 de propuneri pentru Parlamentul European, la care au putut să adauge încă 10 candidaţi de rezervă.
Locul pe buletinul de vot a fost stabilit, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Biroului Electoral Central, mai întâi dintre partidele parlamentare şi, ulterior, dintre partidele neparlamentare, ultimul loc pe buletin ocupându-l, potrivit legii, candidatul independent.
Pe fiecare pagină a buletinului de vot sunt câte patru formaţiuni, pe prima pagină fiind PD, PRM, PNL, PSD, pe cea de-a doua UDMR, PC, PNŢ-CD , Partida Romilor Pro Europa, pe cea de-a treia Partidul Verde, PIN, PNG - CD, PLD, iar pe ultima pagină figurează Partidul Alianţa Socialistă şi Laszlo Tokes.
Votul va fi exercitat prin aplicarea ştampilei "VOTAT" în interiorul dreptunghiului în care se află lista de candidaţi a unui partid.
Şi la aceste alegeri, ca şi la scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului României, există un prag electoral, stabilit la 5 la sută din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, prag electoral decis prin Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
Astfel, mandatele vor fi împărţite numai între candidaţii partidelor care, la nivel naţional, au obţinut cel puţin cinci la sută dintre voturile valabil exprimate, operaţiune făcută prin metoda Hondt, utilizată şi la ultimul scrutin pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.
În procesul premergător atribuirii mandatelor se stabileşte coeficientul electoral, care arată câte voturi valabil exprimate revin unui mandat de parlamentar european. Numărul de voturi valabil exprimate este împărţit la numărul de mandate ce urmează să fie atribuite, stabilindu-se, astfel, de câte voturi este nevoie pentru atribuirea unui mandat.
Candidatul independent va trebui să obţină numărul de voturi necesar pentru atribuirea unui mandat (indicat prin coeficientul electoral), dar el nu va primi mandat dacă scorul obţinut nu îl plasează în primii 35 de candidaţi.
În schimb, dacă numărul de voturi obţinute de un candidat independent îi permite acestuia ca, teoretic, să îi revină mai multe mandate de europarlamentar, acestuia îi va fi repartizat un singur mandat, “indiferent câte mandate au rezultat din calcul”. În acest caz, mandatele suplimentare ce i s-ar cuveni acestuia vor fi repartizate candidaţilor din liste care au atins pragul electoral, în ordinea rezultatelor obţinute la scrutin.
Un caz special, prevăzut de lege, este acela în care candidaţii la alegerile pentru Parlamentul European ar obţine un număr egal de voturi. În această situaţie, potrivit prevederilor legale, mandatul va fi atribuit formaţiunii care ocupă un loc mai bun pe buletinul de vot, conform tragerii la sorţi făcute de către preşedintele Biroului Electoral Central.
Astfel, vor fi favorizate partidele parlamentare în detrimentul celor neparlamentare, candidatul independendent, ultimul pe buletinul de vot, având cele mai puţine şanse, în caz de balotaj, să primească un mandat în Parlamentul European.
În caz de vacanţă a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, mandatele vor fi atribuite următorilor pe listele de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi în liste, dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante, formaţiunile politice pe listele cărora au candidat confirmă că aparţin acestora.
Potrivit legii, vacanţa mandatului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de parlamentar european sau a decesului.
Vacantarea unui mandat survenită unei înţelegeri prealabile, prin demisia sau renunţarea la acestă funcţie, este considerată nulă, legea menţionând că înţelegerea prealabilă în acest sens nu poate constitui motiv de vacanţă a funcţiei.
Reglementările privind alegerea reprezentanţilor României în PE mai stipulează că, în caz de vacanţă a mandatului unui partid care nu mai are candidaţi pe listă, care a fost radiat sau în caz de vacanţă a unui mandat aparţinând unui candidat independent, mandatul respectiv va fi atribuit partidului care a obţinut cele mai multe voturi la scrutinul din 25 noiembrie.
Legea mai stabileşte că mandatul membrilor din România în Parlamentul European, atribuite în urma scrutinului din 25 noiembrie, vor înceta la încheierea legislaturii 2004-2009 a Parlamentului European.
În cadrul acestor alegeri, Biroul Electoral Central are atribuţii în organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale. Centralizarea voturilor este făcută, prin scanarea proceselor verbale de constatare a rezultatelor votării, de personalul Institutului Naţional de Statistică, care foloseşte un program de calculator achiziţionat de la SC Net Consulting.
În acest proces, BEC are atribuţii în calcularea pragului electoral, a coeficientului electoral şi stabilirea partidelor care au atins pragul electoral.
Biroul Electoral Central este cel care repartizează mandatele şi care înmânează candidaţilor aleşi certificatul constatator al alegerii.
