Peste jumătate din spitalele României au deficit de personal din cauza migraţiei

Aproape 70% dintre directorii Autorităţilor de Sănătate Publică din România indică faptul că judeţele lor se confruntă cu o lipsă de personal din cauza migraţiei, iar 60% din totalul managerilor unităţilor sanitare din România recunosc că există probleme din cauza acestui fenomen.
  Datele sunt cuprinse într-un studiu realizat de Federaţia Solidaritatea Sanitară, în colaborare cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, în perioada septembrie-octombrie 2007 şi a avut ca subiecţi toţi managerii unităţilor sanitare din România, inclusiv directorii Autorităţilor de Sănătate Publică.

Potrivit studiului, aproape 70% dintre directorii Autorităţilor de Sănătate Publică din România indică faptul că judeţele lor se confruntă cu o lipsă de personal datorită migraţiei. Situaţia arată, în acelaşi timp, o repartiţie uniformă a plecărilor la nivelul întregii ţări.

De asemenea, 60% din totalul managerilor unităţilor sanitare din România declară că se confruntă cu o lipsă de personal din cauza nivelului ridicat de migraţie a acestei categorii de personal.

Totuşi, 18,5% dintre manageri, deşi au indicat că le lipseşte într-o oarecare măsură personalul necesar, nu au indicat că se confruntă cu o lipsă a acestuia.

Din perspectiva distribuţiei pe zone rezultă că 43% dintre judeţe se confruntă cu o lipsă foarte mare şi mare a personalului necesar pentru a asigura buna funcţionare a unităţilor sanitare.

Mai mult de jumătate dintre managerii din sistem consideră că nivelul de pregătire al personalului medical a scăzut din cauza migraţiei, fapt recunoscut de 45% dintre ASP, care au indicat faptul că nivelul de pregătire a personalului a scăzut foarte mult în urma migraţiei.

''Din nefericire, situaţia indică faptul că cea mai mare parte a personalului bine pregătit pleacă în stăinătate. De asemenea, aproape toţi managerii de spital consideră că este nevoie de salarii mai mari pentru ca personalul sanitar să nu mai plece la muncă în alte ţări şi că este necesară creerea unui cadru legislativ în domeniul sanitar care să vină în sprijinul rezolvării problemelor existente'', potrivit aceluiaşi document.

Potrivit statisticilor, în perioada ianuarie-septembrie 2007, au plecat să lucreze în străinătate 2.288 de angajaţi, dintre care 339 medici, 1.835 asistenţi medicali şi 54 din alte categorii de personal sanitar superior.

Din punctul de vedere al managerilor se constată că România se confruntă cu o migraţiune accentuată a salariaţilor din sistemul sanitar, determinată în special de diferenţele mari dintre nivelul salariilor din România şi cel al ţărilor de destinaţie (în special Italia).

Migraţia masivă a personalului din sistem conduce la scăderea nivelului de pregătire a personalului, afectând astfel calitatea îngrijirilor acordate. Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o lipsă de personal calificat, lipsă care se accentuează continuu.

Măsura principală care ar conduce la limitarea plecărilor şi la stabilizarea situaţiei o constituie creşterea semnificativă a salariilor, urmată de îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, potrivit aceluiaşi document. Datele preliminare ale acestui studiu au fost comunicate şi reprezentanţilor Comisiei europene şi Parlamentului European în cadrul seminarului "Health for seale", desfăşurat în Malta în perioada 25-27 octombrie şi prin intermediul Eurofedop.

"Menţionăm că, în afară de situaţia creată prin plecarea personalului sanitar, am atras atenţia şi asupra unui alt fenomen ce are consecinţe nefaste asupra sistemului sanitar din România, respectiv faptul că o mare parte a cetăţenilor apţi de muncă, lucrând în alte state ale Comunităţii Europene, plătesc contribuţii la sistemele de sănătate ale ţărilor în care muncesc în timp ce o parte din membri familiilor lor inapţi de muncă (cel mai evident caz este cel al copiilor lor) sunt rămaşi în ţară şi beneficiază de tratamente medicale din contribuţiile cetăţenilor rămaşi în ţară. Această situaţie considerăm că reprezintă o încălcare a principiului solidarităţii, lipsind astfel bugetul asigurărilor sociale de sănătate de o importantă sursă de venit. Situaţia poate fi remediată prin introducerea unui sistem de compensare între sistemele de asigurări ale diferitelor state", a declarat preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, Viorel Rotilă.

Pentru remedierea acestei situaţii, membrii federaţiei solicită: creşterea sumelor cheltuite pentru sănătate prin implementarea următoarele măsuri: anularea reducerii contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate; lărgirea bazei de impozitare pentru acest buget astfel încât să crească nivelul contribuţiilor; implementarea unor sisteme de compensare cu alte sisteme de asigurări de sănătate din statele în care lucrează români; creşterea salariilor personalului din sistem după cum urmează: o creştere de 30% la această dată o creştere de 75% pentru următorii doi ani.

"Menţionăm că în felul acesta, peste doi ani, s-ar ajunge la jumătatea salariului minim existent în sistemul sanitar din principala ţară de destinaţie, respectiv Italia'', a adăugat Viorel Rotilă. El a mai spus că înlăturarea discriminărilor salariale dintre diferitele categorii de salariaţi din sistem poate fi realizată prin acordarea aceloraşi drepturi salariale şi de altă natură pentru toţi salariaţii din sistem, avându-se în vedere în special salariaţii din Autorităţile de Sănătate Publică, dar şi creşterea nivelului de salarizare a personalului TESA până la nivelul funcţiilor similare din sistem.