România ocupă locul patru în clasamentul statelor europene care au înregistrat cel mai rapid ritm de convergenţă la UE în perioada 2000-2006, după ţările baltice şi înaintea unor state precum Bulgaria, Ungaria şi Polonia, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Viteza medie de convergenţă înregistrată de România în perioada analizată a fost de peste şase puncte, comparativ cu valoarea de circa cinci puncte înregistrată de Bulgaria, sub trei puncte de Ungaria şi mai puţin de două puncte de Polonia, se arată în raportul "Regional Economic Outlook".
Datele se bazează pe informaţiile furnizate de Biroul de statistică al UE, Eurostat, şi pe calculele FMI.
"Convergenţa în economiile emergente a fost impulsionată de afluxurile masive de capital. În ultimii 20 de ani, a devenit clar că potenţialul de creştere din aceste economii este foarte mare. Pe măsură ce gradul de deschidere al economiilor creşte, sistemele financiare au atins nivel mediu de dezvoltare, investitorii au injectat capital, accelerând procesul de convergenţă. Nivelul veniturilor a crescut rapid, cu progrese rapide înregistrate în statele baltice, Bulgaria şi România, ţări care au pornit de la un nivel scăzut", se spune în raport.
Analiştii notează că ţările menţionate au înregistrat şi unele dintre cele mai ridicate deficite de cont curent din regiune.
În cazul României, FMI estimează pentru anul viitor un deficit de cont curent de 13,2% din PIB, comparativ cu 13,8% din PIB în acest an.
Estimările sunt uşor diferite faţă de cele anunţate de Comisia Naţională de Prognoză, de 13,4% din PIB pentru 2007 şi 13,6% din PIB pentru 2008.
De asemenea, analiştii au în vedere pentru România un deficit bugetar de 2,8% din PIB pentru acest an, iar pentru 2008 de 2,1%. Plafonul de deficit bugetar prevăzut de Guvern pentru 2007 este de 2,7% din PIB.
În raportul publicat luni, FMI citează şi concluziile unui studiu realizat de Freedom House, potrivit căruia, în 2006, calitatea instituţională a României depăşea media ţărilor în curs de dezvoltare care nu fac parte din UE, dar era cu mult sub media statelor europene în curs de dezvoltare.
Analiştii FMI sunt de părere că autorităţile din statele europene incluse în studiu ar trebui să ia măsuri pentru reducerea vulnerabilităţilor.
În cazul României, FMI este de părere că printre măsurile de care ar fi nevoie pentru reducerea riscurilor de natură economică se numără corelarea creşterii salariale cu avansul productivităţii şi stabilirea unei supravegheri în funcţie de risc şi pe termen mediu-lung în cadrul sistemului financiar.