"

Zona euro a făcut un pas mic spre o mai bună coordonare economică, prin încheierea unui acord politic asupra tratatului UE, în această lună, dar planurile de buget ale Franţei şi Italiei sugerează că această evoluţie este mai mult simbolică decât reală, comentează Reuters.
 
Tratatul recunoaşte, pentru prima dată, existenţa Eurogroup, un forum unde cei 13 miniştri ai finanţelor din zona euro discută cu omologii lor din comunitatea europeană strategii economice.

De asemenea, tratatul recunoaşte preşedintele Eurogroup, o poziţie deţinută de premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, şi conferă acestei formaţiuni responsabilitatea pentru asigurarea disciplinei bugetare şi a coordonării economice între membrii zonei euro.

Liderii UE au adoptat tratatul pe 19 octombrie, iar documentul mai trebuie să fie ratificat de statele membre până la finele anului 2008.

"Nu este vorba despre o consolidare dramatică a administraţiei economice, dar este important ca Eurogroup să capete statut legal", a spus Klaus Regling, director general al Departamentului pentru Afaceri Monetare şi Economice din cadrul Comisiei Europene.

Reuniunile Eurogroup au avut loc până în prezent într-un context informal, în baza unei rezoluţii a Consiliului European din anul 1997, fără o împuterinicire legală.

Pe măsură ce unitatea zonei euro se consolidează pe hârtie, în practică, Franţa şi Italia pun la îndoială această evoluţie, indicând că acordurile UE ocupă locul al doilea ca importanţă, după politica naţională.

Franţa, a doua mare economie din zona euro, a solicitat o perioadă îndelungată îmbunătăţirea guvernanţei economice la nivelul celor 13 state care utilizează moneda unică, pe de o parte pentru a acorda mai multă greutate opiniilor miniştrilor finanţelor privind politica monetară implementată de Banca Centrală Europeană.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte politica bugetară, un factor foarte important pentru deciziile BCE, autorităţile de la Paris şi de la Roma s-au distanţat de înţelegerea zonei euro privind echilibrarea bugetelor naţionale până în anul 2010 cel târziu, datele ţintă stabilite de cele două ţări fiind 2012 şi, respectiv, 2011.

Franţa şi Italia intenţionează să îşi reducă deficitele bugetare anul viitor cu 0,1% din Produsul Intern Brut şi, respectiv, 0,2% din PIB, în loc de 0,5%, conform standardelor privind bugetul UE, cuprinse în Pactul de Stabilitate şi Dezvoltare.

"Cazul Franţei şi cel al Italiei reprezintă acum o adevărată provocare şi nu contribuie la creşterea credibilităţii pactului", a declarat o sursă apropiată Eurogroup.

Oficialii UE apreciază că situaţia Italiei poate fi înţeleasă, având în vedere sprijinul politic foarte fragil pentru guvernarea lui Romani Prodi.

"Nu există nicio îndoială că, dacă bugetul UE pentru anul 2008 ar fi fost mai auster, nu ar mai fi existat guvernarea Prodi. Ministrul Economiei, Tommaso Padoa-Schioppa şi Prodi au obţinut cât s-a putut în condiţiile actuale", a declarat o sursă din Comisie.

Autorităţile de la Roma vizează reducerea deficitului bugetar la 2,2% din PIB anul viitor de la 2,4% din PIB, iar Prodi a indicat că acest nivel ar fi limita inferioară.

"Europa ne indică obiectivele, dar alegerea metodei pentru îndeplinirea acestora ne aparţine", a declarat, luna aceasta, fostul preşedinte al Comisiei Europene.

Pe de altă parte, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a ales să nu reducă deficitul bugetar sub 2,3% din PIB anul viitor, faţă de 2,4% în 2007, din raţiuni politice, pentru a facilita implementarea de reforme.

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Coordonarea economică în zona euro, susţinută de noul tratat UE, dar subminată de realitate.

Comentarii