BNR ar putea majora, cu până la un punct procentual, dobânda de politică monetară la şedinţa Consilului de Administraţie din 31 octombrie, o consecinţă a revenirii inflaţiei, a declarat, marţi, într-un interviu pentru Reuters, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
"Decizia depinde de datele statistice. Dacă informaţiile privind inflaţia sunt nesatisfăcătoare, atunci majorarea dobânzii va fi cu siguranţă mare. Nu pot exclude această variantă", a declarat Croitoru.
El a adăugat că şansele sunt ridicate pentru anunţarea unei majorări a dobânzii în luna octombrie, iar creşterea s-ar putea plasa între 0,25 puncte procentuale şi un punct procentual.
Banca centrală a redus rata dobânzii de patru ori de la începutul anului, de la 8,75% la 7%, întrucât inflaţia s-a menţinut la niveluri scăzute. În luna septembrie, rata inflaţiei din ultimele 12 luni a urcat la 6%, depăşind intervalul ţintit de BNR, de 3-5% la sfârşitul anului, pe fondul scumpirii alimentelor şi al secetei.
Croitoru a afirmat că acest obiectiv "nu va fi uşor" de atins în condiţiile actuale.
BNR nu trebuie să aştepte publicarea oficială a datelor statistice privind inflaţia pentru luna octombie, programată la jumătatea lunii noiembrie, înainte de lua o decizie privind dobânda de politică monetară, a spus Croitoru, întrucât instituţia ia hotărâri în baza datelor proprii.
"Dacă inflaţia lunară se apropie de 0,9%-1%, atunci va fi foarte rău", a afirmat el.
Croitoru consideră că afirmaţiile sale nu contrazic, în mod obligatoriu, o declaraţie de luni guvernatorul BNR, care a anunţat că pieţele nu trebuie să se aştepte la "mişcări bruşte" în legătură cu decizia băncii centrale privind dobânda.
"Isărescu a spus să nu ne aşteptăm la o reacţie abruptă. Depinde acum cum definim cuvântul abrupt", a spus Croitoru, adăugând că majorarea dobânzii cu un punct ar reprezenta o mişcare abruptă.
Croitoru a lăudat Guvernul pentru administrarea unui buget destul de echilibrat de la începutul anului, deşi obiectivul oficial prevede înregistrarea unui deficit de 2,8% din Produsul Intern Brut.
El a adăugat însă că o potenţială accelerare a cheltuielilor de stat în ultimele săptămân ale anului şi perspectivele de relaxare a politicii fiscale pentru anul viitor reprezintă ameninţări pentru inflaţie.
Consilierul guvernatorului BNR a mai precizat că planurile Guvernului de a majora limita maximă a deficitului bugetar pentru anul 2008 de la nivelul de 2%-2,5%, anticipat pentru acest an, la 2,7%, face parte din seria măsurilor "dramatice" de relaxare fiscală.
"Un deficit de până la 1% ar fi cea mai bună opţiune", a afirmat el, adăugând că politica salarială reprezintă o îngrijorare cheie pe măsură ce România încearcă să menţină sub control consumul.
O problemă cu care se confruntă BNR este că majorarea dobânzii ar putea alimenta iar cererea pentru lei, sporind probabilitatea accelerării ieşirilor de fonduri speculative de pe piaţa românească, odată cu accentuarea presiunilor inflaţioniste.
Croitoru a aminitit însă poziţia adoptată anterior de BNR, care este îngrijorată de volatilitatea pieţei monetare, mai degrabă decât de diferitele niveluri ale cursului de schimb.
De asemenea, leul, care a atins, în luna iulie, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani faţă de euro, fiind cotat la 3,087 unităţi la un euro, şi, în luna septembrie, cel mai scăzut nivel din acest an raportat la moneda europeană, respectiv 3,4303 unităţi la un euro, s-ar putea confrunta cu presiuni în vederea unei viitoare aprecieri, dacă Ministerul Finanţelor va vinde, anul acesta, euroobligaţiuni în valoare de un miliard de euro.
Ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat, luni, că valoarea emisiunii de obligaţiuni de 500 de milioane de euro, programată pentru acest an, ar putea fi dublată.
"