Paștele evreiesc (Pesah) a început în acest an în seara de 12 aprilie și durează până în seara zilei de 20 aprilie. Evreii suceveni au celebrat la comunitate, cu tradiționala masă de Seder, care semnifică eliberarea din sclavia din Egipt. Lumânările au fost aprinse în acest an de două dintre fetițele din comunitate, Ariela și Ema. Președintele Sorin Golda a vorbit despre semnificația sărbătorii și despre importanța de a li se spune copiilor ce înseamnă Paștele și tradițiile pentru statornicia poporului evreu, iar rugăciunile specifice și ritualul pentru cina simbolică de Seder au fost citite de oficiantul religios Daniel Blumenfeld.
Acesta a subliniat că Pesah și masa de Seder le amintesc evreilor an de an, oriunde s-ar afla în lume, despre valoarea libertății. Platoul tradițional cuprinde: azima, pâinea sărăciei, este făcută doar cu apă, făină și sare, nedospită și semnifică robia în care au fost în Egipt; haroset, un amestec de nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere, simbolizează mortarul folosit de sclavii evrei în Egipt pentru construcțiile faraonului; ou fiert tare, care simbolizează viața și renașterea; apă sărată, simbolul lacrimilor; maror - hrean amar, care simbolizează greutățile sclaviei; karpas - amestec de cartofi fierți sau ridichi și pătrunjel, simbolul subnutriției sclavilor evrei, dar și al noului anotimp al primăverii; zeroah - carne cu os prăjită, semnul mielului sacrificat şi al puterii divine, care i-a scos pe evrei din Egipt.
Citirea ritualului mesei este o împlinire a poruncii adresate fiecărui evreu de „a spune fiului său” despre eliberarea din robie, așa cum este descrisă în Cartea Exodului. Un ritual așteptat de copiii care participă la Seder este căutarea Afikomen-ului. La începutul cinei, Daniel Blumenfeld a rupt în două o azimă și a ascuns bucata mai mare. Spre sfârșitul Sederului, copiii au căutat-o și au fost răsplătiți cu bani când au găsit-o. Fiecare participant la cina simbolică a primit o bucățică din Afikomen, ca semn al mântuirii prin suferință și ca simbol al faptului că în viață sunt întotdeauna multe de descoperit și un îndemn de a merge pe calea cunoașterii.
Interdicția de a mânca aluat dospit în timpul celor opt zile de Paște îi învață pe evrei că nu orice este permis, iar atunci când un lucru este permis, trebuie să înțeleagă exact ce înseamnă pentru că libertatea este puterea de a spune: „aleg să nu beneficiez de acest lucru”.
De la azimă, pâinea coaptă rapid, în exact 18 minute, pentru a nu permite dospirea aluatului din făină și apă, lecția care trebuie învățată este valorificarea clipei. Întârzierea, chiar și cu o secundă, înseamnă diferența dintre a câștiga și a pierde. De ce 18 minute? Pentru că numărul 18 este legat în ebraică de cuvântul „hai”, care înseamnă „viață”. Viață în sensul de viață trăită, de a te bucura de toate lucrurile permise. În seara de Seder, sensul mesei festive este de a înțelege că libertatea adevărată este abilitatea de a sfinți viața, nu de a fugi de ea.