Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cele două lansări ale volumului „Generația canibală”, al scriitorului Vasile Ernu, organizate de lector univ. dr. Arthur Suciu, la Universitatea „Ștefan cel Mare” și la pub-ul Hennesy's din Suceava, s-au bucurat de o audiență mare, atât din rândul studenților și universitarilor, cât și al publicului larg. Suceava a fost al 16-lea oraș, dintre cele 30, pe care scriitorul le-a inclus în turneul de lansare.
În prezentarea de la universitate, Arthur Suciu a arătat că „Generația canibală” este o călătorie în anii 90, „cei mai liberi din istoria Europei, în care sistemul socialist se prăbușește, cel capitalist nu este încă instaurat, un interludiu în care oamenii cred că pot să facă ce vor”, ani ai speranței, în care tinerii voiau „o occidentalizare rapidă”, iar părinții lor, „prinși pe picior greșit, amenințați de pierderea locurilor de muncă”, aveau un entuziasm mai redus.
„Este cea mai bună carte despre această temă”, consideră Arthur.
Vasile Ernu le-a spus studenților că „anii 90 nu au fost doar despre libertate și drepturi politice, ci și despre transformări, traume și probleme imense pe care nu știam cum să le rezolvăm”, despre „penurie, control, sărăcie și violență”, cu „o libertate aproape anarhică”, când „entuziasmul și speranța erau aproape la nivel mistic”. „Sentimentul era că trebuie să fii conectat la tot. Niciodată n-am trăit într-o perioadă atât de scurtă, de 10-15 ani, transformări atât de mari”, a afirmat scriitorul.
Acesta le-a povestit studenților că a venit din Basarabia în România la vârsta de 19 ani, cu „primul tren care nu mergea spre Siberia, ci spre Vest, spre Iași, București, Cluj, Timișoara și Suceava” și prima propoziție pe care a auzit-o când a ajuns în țară a fost „vin rușii”, o etichetare frecventă a basarabenilor, în acei ani.
De anii studenției la Iași sunt legate și amintirile despre Suceava, unde venea în vacanțe și nu de puține ori lucra, cu plata în cartofi trimiși de bucovineni cu sacul la Iași pentru tinerii care ajutau la muncile agricole din vară.
„Conform capitalismului modern, trebuia să murim în 1994”, a spus Vasile Ernu, despre anii din facultate, cu foarte puțini bani și resurse materiale.
„În anii 90, Bucovina a fost zona pe care am vizitat-o cel mai mult. Am petrecut aici mai toate vacanțele de vară şi iarnă, cu multe tabere. Sunt veri în care am stat cu lunile pe lângă Sucevița. Îmi plasam un cort în campingul lui Oreste şi stăteam câte o lună: de mâncare mereu se găsea. Bucovina e legată de mâncare. Am terminat facultatea la Iaşi mâncând un vagon de barabule de pe la Rădăuți, unde toamna ajutam la cules, iar ca plată primeam lunar sacul cu barabule de Bucovina, pe care îi făceam fie fierți, fie prăjiți, fie piure, fie tocinei. Toate aceste amintiri sunt foarte puternice pentru că țin de foamea şi de mâncarea care în anii 90 făcea parte din viaţa de zi cu zi a unui student care nu avea pe nimeni aici şi nici resurse”, a mărturisit Vasile Ernu, care a mai spus că datorită ieșenilor și bucovinenilor „nu am murit de foame - m-au ținut pe barabule, ciuperci, ghiveciuri şi tot ce au avut, fără a mi cere nimic în schimb”.
Un alt punct de reper din noianul de amintiri al scriitorului este bazarul din Suceava, „cel mai mare din țară”, „o imensitate care cuprindea populația din trei foste imperii: de la Viena la Kiev şi de la Varșovia la București şi Istanbul, trecând prin Chișinău, Cernăuți şi Belgrad”. „Toată contrabanda era aici. Totul se vindea la Bazarul din Suceava. Era altă lume, era laboratorul vieții”, a spus nostalgic Vasile Ernu.
Din acei ani, ai „generației canibale” - „ne-am mâncat nu doar între noi, ci și pe copiii noștri”, pentru scriitor adevăratele eroine sunt femeile și lor le-ar ridica un monument. „Eroina tranziției”, în viziunea lui Vasile Ernu, ar fi reprezentată de o femeie cu doi, trei copii, cu o sacoșă mare de rafie și cu un bărbat beat cărat în spate, femei care „în ciuda greutăților prin care au trecut au făcut cariere și cumva au învins salvând și niște bărbați pe drum” și care „își poartă cu demnitate greutățile fără a face caz de asta”.
Și astăzi, scriitorul vede Bucovina ca regiunea cu „cea mai bună mâncare și cea mai bună așezare de viață”, cu „prosperitate mult mai ridicată decât arată datele statistice”. Campusul Universității „Ștefan cel Mare” l-a apreciat a fi „printre cele mai organice și selecte din țară”, într-un oraș care în aprilie „miroase puternic a vișini înfloriți”.
La lansarea de la Hennesy's Pub a vorbit despre „Generația canibală” și Naomi Sârghi, studentă la Filologie. Tânăra a spus că pentru ea și tinerii din „Generația Z” „cartea are foarte multe lucruri de oferit” pentru că le oferă o radiografie a acelor „ani tumultoși, cu traume sociale și oameni abandonați, o imagine despre o generație care a trebuit să învețe să se descurce singură sub povara libertății”.
Printre participanții la eveniment s-au aflat și doi politicieni, veniți împreună cu familiile - fostul senator Orest Onofrei, pe care scriitorul l-a cunoscut în anii 90, și deputata Mirela Adomnicăi. Seara s-a încheiat cu tradiționala sesiune de autografe.
