15 gravuri de mari dimensiuni care fac parte din ciclul „Drumul Crucii”, făcând referire la opririle din Via Dolorosa, au fost donate Colecției de Artă a Muzeului Național al Bucovinei de artistul și acad. Mircia Dumitrescu.
A fost un privilegiu pentru publicul sucevean ca la vernisajul expoziției de gravură „Drumul crucii”, ce a avut loc pe 3 aprilie 2025, să fie prezent și academicianul, artistul plin de forță și energie creatoare Mircia Dumitrescu.
Vernisajul a fost deschis de Constantin Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, care încă de la început a spus că avem parte de un regal la Suceava - Expoziția de gravură „Drumul crucii”.
„Toate cele 15 gravuri de mari dimensiuni care fac parte din ciclul Drumul Crucii au fost donate muzeului, prin generozitatea artistului, lucrări ce au legătură cu ceea ce ne pregătim să întâmpinăm, sărbătoarea Învierea Domnului”, a spus Emil Ursu.
· „Firescul suferinței se vede în lucrări. Și se vede și firescul triumfului”
Invitat să vorbească despre artistul dedicat gravurii, cu o expresivitate în lucrări ce impresionează, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, a spus că „Mircia Dumitrescu este printre ultimii mohicani care mai cred într-o claritate a simbolurilor (transformă un lucru care are identitate într-un simbol), claritate a miturilor și o claritate a ceea ce vezi și îți asumi tu, personal, fără să încerci să denigrezi și fără să începi să realizezi identitatea acestor simboluri, și fără să le alterezi”.
Tot directorul Muzeului Național al Literaturii Române a mai completat că ceea ce este expus pe simeze la expoziția de la Suceava „nu este o Cale a Crucii canonică, pentru că Mircia Dumitrescu nu gândește canonic. Pentru el este o Cale a Crucii umană și firească. Firescul suferinței se vede în lucrări. Și se vede și firescul triumfului”.
· „Personal, iubesc foarte mult gravura. O consider de multe ori artă superioară picturii”
În expoziția care poate fi vizitată până pe 5 mai 2025, artistul Mircia Dumitrescu oferă publicului, printr-o reprezentare plastică expresivă, o narațiune a ultimelor ore din viața pământească a lui Iisus, ca o aducere-aminte a jertfei Sale.
Inițial, au fost 14 lucrări, dar maestrul Mircia Dumitrescu a mai adăugat o lucrare de gravură („pentru ultima lucrare, punerea în mormânt, am mai folosit încă două imagini. Fiul trebuia să se întoarcă în brațele mamei”), toate gravurile, adevărate „mărturisiri”, fiind donate muzeului sucevean.
Artistul le-a vorbit celor prezenți la vernisaj, mulți la număr (interesați de personalitatea complexă a lui Mircia Dumitrescu), despre Cruce, despre Lumină, despre vizitele sale în Bucovina, dar și despre viața sa la catedră, ca profesor universitar, unde a îndrumat generații întregi (le-a predat studenților arta gravurii în lemn şi metal sau a litografiei), tineri care la rândul lor au devenit artiști remarcabili. Însă Mircia Dumitrescu a vorbit și despre xilogravură, despre pictură, sculptură, grafică.
„Personal, iubesc foarte mult gravura. O consider de multe ori artă superioară picturii. Iubesc și fac pictură și sculptură, dar gravura este cea care îți face legătura dintre ochi și mână. Arta gravurii, în orice tehnică, care, fără falsă modestie, trebuie învăţată ca la carte de la cei vechi, este ca o muzică de cameră. Ea dă de gândit ochiului şi mâinii. Gravura este și o meserie brută, este o simbioză nemaipomenită”, a spus maestrul Mircia Dumitrescu.
· Un traseu artistic de excepție
Mircia Dumitrescu s-a născut la Căscioarele, Călărași, pe 3 iulie 1941. Este gravor, sculptor, pictor, grafician-ilustrator, tapiser. A făcut sute de ilustrații pentru mari autori din literatura română, iar pentru Mihai Eminescu, poetul nostru național, a găsit o formulă inovatoare de tipărire realizată și cu ajutorul unor tehnici digitale prin care i-a reprodus integral manuscrisele. Membru corespondent al Academiei Române, a predat timp de mulți ani gravura ca profesor universitar doctor la Academia de Arte Plastice din București. A obținut numeroase premii atât în țară, cât și în străinătate. Artistul a participat din anul 1966 la saloane de desen și gravură, la expoziții de grafică aplicată, manifestări de artă românească, organizate în 1968 la Cracovia, Frankfurt pe Main, Helsinki, Praga, în 1970 la Regensburg, Düsseldorf, Torino, Lodz, Stuttgart, Rabat, Roma. La Târgul Internațional al Cărții de la Leipzig, Mircia Dumitrescu a obținut doi ani consecutivi premiul cel mare pentru ilustrație de carte, pentru volumele lui Ovidius, „Tristele și Ponticele” (1970), precum și pentru „Poveștile” lui Ion Creangă (1971). Lui Mircia Dumitrescu i-a fost decernat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler atât pentru Literatură, cât și la categoria Arte Vizuale.