Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Conform Indicelui de Brevete 2024, publicat marți de către Oficiul European de Brevete (EPO), Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava este, pentru al doilea an consecutiv, lider național în privința numărului de solicitări de brevete depuse la EPO. Numărul total de solicitări de brevete a crescut la nivelul întregii țări, ceea ce denotă că inovația a continuat să prospere, fapt ce reliefează rolul vital al cercetării academice în modelarea viitorului tehnologic al României.
Conform Indicelui de Brevete 2024, companiile și inventatorii din întreaga lume au depus în cursul anului trecut 199.264 de cereri de brevete la Oficiul European de Brevete (OEB), față de 199.452 în 2023, după trei ani de creștere semnificativă. Cererile de brevet din Europa, incluzând toate cele 39 de state membre OEB, au crescut cu 0,3%, în timp ce solicitările din afara Europei au scăzut ușor (-0,4%).
Inovația românească a atins rezultate deosebite, inventatorii, companiile și institutele de cercetare din România depunând în anul 2024 la OEB un număr record de 63 de cereri pentru brevet european, ceea ce reprezintă o creștere de 50% față de anul 2023. Creșterea puternică a numărului de cereri pentru brevete din România evidențiază progresul țării noastre în domeniul inovării.
Domeniile principale pentru cererile pentru brevete depuse la OEB din România în 2024 au fost tehnologia medicală, cu 11 cereri și domeniile legate de IT, inclusiv tehnologia informatică și metodele IT pentru management, cu 8 brevete combinate, consolidând poziția României drept centru în creștere pentru inovațiile digitale și în domeniul sănătății. Trebuie menționat faptul că în 2024, 24% din toate cererile de brevet depuse la OEB provenind din România au inclus cel puțin o femeie inventator, ușor sub media de 25% a statelor membre ale OEB.
Analizând tendințele globale și europene, rezultatele arată faptul că Statele Unite ale Americii și-au menținut poziția de țară principală de origine a cererilor pentru brevet european, urmate de Germania, Japonia, China și Republica Coreea. Statele membre ale OEB au reprezentat 43% din cererile depuse, în timp ce 57% au provenit din afara Europei. Cea mai mare creștere a fost înregistrată, în mod special, de Republica Coreea (+4,2%), China urmând cu 0,5%, în timp ce companiile și inventatorii din SUA (-0,8%) și Japonia (-2,4%) au depus mai puține cereri.
Cererile de brevet din cele 39 de state membre ale OEB au crescut cu 0,3%, creștere susținută de propunerile de invenții din Elveția (+3,2%) și Regatul Unit (+3,1%), în timp ce cererile depuse din cele 27 de state membre ale UE au scăzut cu 0,4%. Germania (+0,4%) și Franța (+1,1%), primele două țări în ceea ce privește depunerea solicitărilor pentru brevete din Europa, au înregistrat o ușoară creștere în anul 2024.
În privința sistemul brevetului unitar, lansat în 2023, acesta continuă să ia avânt, oferind inovatorilor o protecție prin brevet mai simplă și mai accesibilă în 18 state membre ale UE, cu o singură cerere adresată OEB. România face parte din acest sistem de la 1 septembrie 2024, ceea ce înseamnă că de atunci toate brevetele europene cu efect unitar acoperă automat România. Conform Indicelui de Brevete 2024, protecția unitară a fost solicitată pentru 25,6% din totalul brevetelor europene acordate de OEB în 2024, totalizând peste 28.000 de cereri. Titularii de brevete din statele membre ale OEB au avut cea mai mare rată de acceptare, cu o medie de 36,5% din brevetele lor europene transformate în brevete unitare. Pentru România, rata de acceptare a fost de 52,6%.
