„Jaful de la Bazar” - viceprimarul Cușnir acuză pierderi de peste 4 milioane de euro în ultimii patru ani

Noua conducere a Primăriei Suceava acuză pierderi imense generate de cei care s-au ocupat de administrarea piețelor și a Bazarului - aproximativ 50 de milioane de lei (echivalentul a 10 milioane de euro).

Bazarul din lunca Sucevei este considerat ”gaura neagră” în care s-a scurs cea mai mare parte din banii respectivi – peste 4 milioane de euro, în doar patru ani, conform calculelor făcute de viceprimarul Dan Cușnir, care spune că ”deși s-au cheltuit sume enorme pentru anumite investiții, recuperarea acestora printr-o gestiune eficientă și atentă a fost neglijată sau total ignorată”.

În ceea ce este prezentat drept ”Jaful de la Bazar” - episodul 8 din seria de dezvăluiri inițiată de viceprimarul PSD Dan Cușnir, acesta afirmă: ”Se știe de multă vreme că Bazarul a fost o sursă neoficială de fonduri pentru administrația locală, asigurând <bani de buzunar> și menținerea unui bazin electoral”.

În ceea ce se dorește a fi un semnal de alarmă pentru toți cei implicați - salariați, agenți economici care au colaborat cu Primăria, organe de verificare și control, instituții ale statului, mesajul transmis este ”Toți trebuie să fim responsabili cu banul public!”

Fără a oferi detalii, Cușnir spune că între 2021 și 2024, Direcția Generală de Administrare a Piețelor, din cadrul Primăriei Suceava, a înregistrat o pierdere totală de 45.898.040 lei (aproximativ 9.500.000 euro).

”Doar la Bazar, pierderile în perioada 2021-2024 au fost de 20.062.223 lei (peste 4.000.000 euro). Cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil așa ceva?”, se întreabă viceprimarul Sucevei, care a dat apoi câteva exemple.

Neînregistrarea tuturor contractelor și suprafețelor reale

”În ceea ce privește chioșcurile cu contract de închiriere din Centrul Comercial Bazar, au fost identificate 364 de chioșcuri pentru care s-a constatat că suprafețele deținute în realitate sunt mai mari decât cele specificate în contracte (documentul cu suprafețe suplimentare anexat).

• Suprafața totală contractată: 10.203,30 mp
• Suprafața totală reală ocupată: 10.917,59 mp

Unele chioșcuri dețin suprafețe mai mari cu 15-20 mp față de cele pentru care plătesc chirie. În total, 714,56 mp nu au fost taxați corespunzător, ceea ce a dus la pierderi financiare semnificative:

• Neîncasări lunare: 49.698 lei/lună
• Neîncasări anuale: 596.376 lei/an
• Prejudiciu total (2021-2024): 2.385.504 lei

De asemenea, s-a constatat existența a 78 de chioșcuri fără contract (74 chioșcuri, 3 microbuze și 1 autorulotă), conform documentului cu chioșcuri fără contract anexat.

Administratorii acestor chioșcuri susțin că au plătit, deși nu aveau contracte. Unde au ajuns banii din <agenda cu încasările paralele>?

Suprafața totală ocupată de aceste chioșcuri este de 487,12 mp, la care se adaugă cele 3 microbuze și 1 autorulotă.

Impact financiar al chioșcurilor fără contract:

• Neîncasări lunare: 34.775 lei/lună
• Neîncasări anuale: 417.300 lei/an
• Prejudiciu total (2021-2024): 1.669.200 lei

Personaje cheie implicate:

• Vasile Cristinel Curelușă – director general al Direcției Piețelor, cumătrul fostului viceprimar Lucian Harșovschi;
• Gheorghe Cusiac – șef Serviciu Complex Comercial Bazar, despre care cei care au plătit fără contract susțin că nota toate sumele într-o agendă paralelă, gestionând un sistem de contabilitate informală, un fel de colector-distribuitor;
• Vasile Corneluș Martolea – inspector de specialitate la Piețe, detașat la Piața Mare, dar care gestionează în privat un chioșc unde vinde mici și băuturi lângă fosta autogară. Soția sa este, de asemenea, angajată la Direcția Piețelor, în Serviciul Administrativ;
• Dorel Ionel Dănilă – inspector de specialitate la CC Bazar, considerat liderul informal al controlului asupra Bazarului. Acesta gestionează în privat chioșcuri în Bazar, vinde flori și artificii în Piața Mare”, se afirmă în comunicatul viceprimarului Dan Cușnir.

Cheltuieli cu utilitățile, fără recuperarea costurilor de la beneficiari

Alte exemple de bani publici ”pierduți”, date de noua conducere a administrației locale:

”În perioada 2021-2024, în Bazar s-au plătit 4.137.712 lei pentru utilități, dar fără o recuperare adecvată a costurilor:

• Energia termică nu este refacturată beneficiarilor finali și nu este încasată;
• Aceasta a fost distribuită gratuit, conform fostului primar Ion Lungu, dar plătită din taxele și impozitele sucevenilor;

• În întreg Complexul Comercial Bazar există doar 22 de contracte de furnizare a apei;
• Prin pasivitate și complicitate, s-a girat eludarea parțială a plății apei și a energiei electrice, precum și eludarea totală a energiei termice.

Toate aceste nereguli au fost posibile din cauza neglijenței și lipsei de control din partea Serviciului Tehnic al Direcției Generale de Administrare a Piețelor.”

Parcările utilizate ilegal

Complexul Comercial Bazar dispune de 134 de locuri de parcare, distribuite astfel:

• 20 de locuri de parcare în față, pe Calea Unirii;
• 114 locuri de parcare în spate.

Pentru aceste 134 de locuri de parcare nu se percepe nicio taxă. Mai grav, 112 locuri sunt folosite ilegal pentru depozitarea și comercializarea mărfurilor, fără ca administrația să intervină sau să reglementeze situația.

Investiții fără prioritizarea nevoilor sucevenilor

Tot referitor la Bazar, viceprimarul Dan Cușnir consideră că ”în loc să se realizeze investiții eficiente și necesare, s-au cheltuit sume enorme fără justificare economică:

• În anul 2023, în Bazar s-au cheltuit 10.566.600 lei pentru investiții, dintre care:
  • 10.323.255 lei doar pentru alimentarea cu energie termică (investiție inutilă atâta timp cât energia termică nu este refacturată beneficiarilor și nu este încasată).
• În anul 2024, în Bazar s-au cheltuit 8.596.593 lei pentru investiții, dintre care:
  • 7.869.642 lei pentru alimentarea cu energie termică;
  • 536.000 lei (peste 110.000 euro) pentru ceea ce este numit pompos <trei tuneluri de evacuare>, de fapt niște panouri tip sandwich și nişte uși care nu se închid bine.
• În perioada 2021-2024, s-au achitat 2.935.063 lei pentru cheltuieli de reparații, deși:
  • Direcția Generală de Administrare a Piețelor are un Serviciu de Întreținere și Reparații;
  • Direcția Generală a Domeniului Public din Primăria Suceava are, la rândul său, un Serviciu de Întreținere și Reparații, cu Atelier Mecanic și Tâmplărie”.

Dan Cușnir a concluzionat că dacă cheltuielile cu salubrizarea orașului au fost enorme, fără a produce efectele dorite în privința curățeniei, vrea să facă public faptul că aceeași situație se regăsește și în administrarea piețelor, a bazarului, a patinoarului, a ștrandului, a parcărilor, a închirierilor și concesionărilor de terenuri, precum și a diverselor construcții.