Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Autoritățile de la București reproșează conducerii Muzeului Drents din Assen, de unde au fost furate sâmbătă dimineața trei brățări dacice din aur și coiful din aur de la Coțofănești, că nu au avut pază umană pe timpul nopții, ceea ce ar fi facilitat accesul hoților în clădire.
Dr. Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, de unde provin două dintre piesele care au fost expuse în acest muzeu, a declarat că, deși în contractul dintre Muzeul Național de Istorie din România și muzeul din Assen era stipulat că paza trebuie asigurată la cel mai înalt nivel, 24 de ore din 24, interpretarea acestei prevederi este diferită în cele două țări. Potrivit directorului Ursu, „în toată Uniunea Europeană se consideră că, dacă în muzeu sunt camere video și senzori de mișcare, ai securitate 100%. În toată Europa, <eficientizăm>, eliminăm paza umană sau externalizăm serviciul. La Metropolitan, muzeu privat din Statele Unite ale Americii, au 600 de paznici. Unde sunt oameni nu prea sunt spargeri. Cam asta e diferența. Noi <eficientizăm>”, a spus Emil Ursu, care a subliniat că și furturile din muzee sunt mai frecvente în statele europene decât în instituții similare din SUA sau din Asia.
În ceea ce privește securitatea muzeului din Suceava, directorul a arătat că, pe lângă faptul că este vorba de o construcție foarte sigură, cu pereți groși de 80 de cm, sunt peste tot camere video, senzori de mișcare, intrare cu cartele și, foarte important, pază umană 24 de ore din 24, cu acces rapid la butonul de panică.
În aceste condiții, muzeul și-a permis să aducă expoziții cu piese cu valoare de asigurare de 100 de milioane de euro, precum „Aurul împăraților chinezi”, cu 145 de obiecte din patrimoniul Chinei - podoabe regale de aur decorate cu pietre prețioase din timpul dinastiei Ming (1368-1644), asigurate la aproximativ 100 de milioane de euro; „Aurul şi argintul antic al României”, cu 1.065 de piese, cele mai frumoase şi vechi obiecte realizate din aur şi argint din mileniul al V-lea î.Hr. până în secolul al VII-lea d.Hr, descoperite pe teritoriul României, asigurate la câteva zeci de milioane de euro; „”Oul de Paște, de la cult la artă”, cu 262 de ouă de Paște, inclusive celebrele ouă Fabergé, de pe cinci continente, din colecția Muzeului Național Liechtenstein etc.
Dr. Ursu a afirmat că pentru acest gen de expoziții au fost luate măsuri suplimentare de siguranță, în cooperare cu Jandarmeria, Poliția, Poliția Locală și SRI. „Întotdeauna am emoții la astfel de expoziții. La mine scrie în fișa postului să mă gândesc tot timpul la ce e mai rău, dar nu am avut niciodată nici cel mai mic incident”, a mărturisit directorul muzeului.
Referitor la Muzeul Drents, Emil Ursu a explicat opțiunea pentru acesta prin faptul că este cel mai vechi muzeu din Olanda și că, de-a lungul timpului, a găzduit printre cele mai prestigioase expoziții din țară și era considerat foarte sigur. „Piesele din România au fost expuse într-un buncăr. Poliția a ajuns în 4 minute la fața locului”, a precizat directorul, a fost însă prea târziu pentru a-i prinde pe hoți, care au acționat în 3 minute. El crede că hoții au vizat doar coiful de la Coțofenești, unicat, și cele trei brățări, bazându-se pe faptul că într-o altă vitrină erau încă un coif din aur, mai mare decât cel furat și mai complet, și încă cinci brățări din aur.
În opinia lui Emil Ursu, spargerea a fost dată fie la comanda unui colecționar, fie pentru răscumpărare. Directorul Muzeului nu găsește nici o vină autorităților române și nici nu crede că se va renunța la expozițiile itinerante, apreciind că „în afară de sport, cultură și scandaluri noi nu promovăm România în nici un fel”. Totuși, crede că pe viitor în contracte va fi prevăzută explicit paza umană și nu formularea interpretabilă „condiții de securitate maximă”.
· Poliția olandeză a primit „peste cincizeci de ponturi”, dar nici unul de folos
Potrivit publicației NL Times din Țările de Jos, poliția „a strâns suficiente dovezi” pentru a-i urmări pe cei trei suspecți care apar în imaginile de pe camerele video și ia în calcul posibilitatea unui al patrulea complice, care ar fi fost șofer pentru hoții care ar fi fugit în Germania. Echipa de anchetă este formată din 35 de ofițeri. „Anchetatorii sunt în strânsă legătură cu autoritățile române și există îngrijorări că infractori români ar putea fi implicați direct sau indirect în furt”, scrie publicația olandeză https://nltimes.nl/2025/01/26/police-closely-tracking-suspects-explosive-gold-heist-drents-museum-assen.
Un detectiv olandez specializat în recuperarea obiectelor de artă furate, Arthur Brand, citat de NL Times, a remarcat că, „deși muzeele nu ar trebui să se transforme în fortărețe, depozitarea pieselor valoroase într-un seif peste noapte ar putea fi luată în considerare”. Acesta a mai spus că „jumătate din România deplânge pierderea coifului de la Coțofănești”, care datează de aproximativ 2.500 de ani și este „la fel de valoros pentru români precum este ceasul de noapte pentru Olanda”. „Valoarea aurului, pe baza a ceea ce știu, este estimată între 60.000 și 80.000 de euro. Asta nu merită riscul unei pedepse cu închisoarea. Dacă topesc coiful, valoarea devine irelevantă, iar furtul devine și mai rău – distrugerea unei moșteniri culturale de neînlocuit. Poliția nu se va odihni până nu prinde criminalii, mai ales dacă distrug ceva atât de important”, a mai spus Brand.
NL Times mai scrie că, până acum, poliția a primit „peste cincizeci de ponturi”, dar nici unul de folos. Autoritățile continuă să solicite ajutorul publicului pentru a strânge orice informații sau filmări suplimentare care ar putea duce la identificarea hoților.
Conducerea Muzeului Naţional de Istorie al României a precizat că „toate piesele au fost securizate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația română și practicile internaționale privind organizarea de expoziții. Atât spațiul, cât și vitrinele în care au fost prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate la poliția locală, care a putut interveni astfel imediat”. Toate piesele erau asigurate, conform legislației românești și standardelor internaționale.
Muzeul mai explică că, în cadrul expoziției, au fost expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României, expoziția având un număr de peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 și era programată să se închidă pe 26 ianuarie 2025.
Informațiile arată că hoții au spart singurul perete exterior al unei clădiri din beton armat și s-au dus direct la vitrinele unde erau piesele dacice expuse.
