Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Autoritatea de Investigații şi Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a prezentat concluziile în urma anchetei privind accidentul de avion din 11 septembrie 2022, de la Hurjuieni, în care și-au pierdut viața două persoane, printre care și arhitectul sucevean Bogdan Adomniței, de 42 de ani. Cealaltă victimă a fost instructorul Marcel Iliese, în vârstă de 58 de ani, cu domiciliul în municipiul București.
După ce au analizat toate datele și informațiile disponibile, cei de la AIAS, potrivit celor de la www.libertatea.ro, nu au putut stabili cu certitudine cauza sau cauzele accidentului.
Totuși, s-au formulat o serie de opinii. S-a stabilit, cu certitudine, că Bogdan Adomniței nu avea centura de siguranță pusă. Potrivit raportului, în situația în care ar fi existat o reducere a turației motorului, ar fi fost posibil ca pasagerul să fi alunecat din scaun și să acționeze involuntar comenzi ale avionului.
Avionul a fost observat de o persoană în timp ce se îndrepta spre sol, numai că din moment ce nu s-a auzit nicio explozie și nu a observat vreun incendiu, persoana respectivă a presupus că aeronava de mici dimensiuni a aterizat. Avionul prăbușit a fost găsit, întâmplător, de un bărbat care mergea la terenul agricol pe care îl avea în zonă și care a și sunat la 112 pentru a alerta autoritățile.
„La terenul de zbor Frătăuți, situația meteorologică a putut fi estimată doar în baza declarațiilor localnicilor. S-a putut trage concluzia că în acest interval au fost perioade scurte în care au fost prezenți nori convectivi dezvoltați din masa atmosferică, ce au generat averse și intensificări de scurtă durată ale vântului. Din informațiile colectate în timpul investigației a rezultat că situația meteorologică nu a constituit un factor contributiv la producerea accidentului”, se arată în raportul AIAS.
O altă concluzie a fost aceea că „în punctul de contact cu solul, aeronava avea viteză de translație mică și viteză verticală mare”.
Corpul pilotului și centurile de siguranță ale scaunului din dreapta au fost găsite la aproximativ 8 metri față de punctul inițial de contact, iar corpul pasagerului a fost găsit la circa 12 metri.
„Motorul a fost supus unei inspecții detaliate în cadrul unui atelier autorizat. S-a stabilit că la momentul impactului, componentele esențiale pentru funcționarea corectă a acestuia, respectiv sistemul de ungere, sistemul de alimentare cu combustibil, carburatoarele, sistemul de aprindere, bujiile, cilindrii, erau într-o stare tehnică corespunzătoare. Expertiza tehnică nu a identificat neconformități ale componentelor interne care să indice o funcționare anormală a motorului înainte de impact. (…) Flapsul și trenul de aterizare erau escamotate – ceea ce duce la concluzia că pilotul nu ar fi intenționat efectuarea unei aterizări. Poziția în care au fost găsite, precum și modalitatea de rupere a celor trei pale ale elicei indică faptul că acestea se roteau la momentul impactului. Faptul că toate palele sunt grupate într-un singur loc indică și că elicea nu se rotea la turație mare”, mai susțin cei de la AIAS.
· Una dintre ipoteze ar fi aceea că avionul ar fi intrat în vrie
O altă ipoteză luată în calcul este aceea că aeronava ar fi intrat în limită de viteză (stall). „Această ipoteză ar putea explica doar parțial evoluția aeronavei descrisă de martor, întrucât la intrarea în limită de viteză, aeronava are inițial un zbor în urcare, urmat apoi de o intrare bruscă într-o spirală în coborâre – vrie (stall urmat de spin) – în timp ce martorul a indicat o coborâre rectilinie a aeronavei, care apoi a intrat într-o spirală pe dreapta, tot în coborâre. În ipoteza intrării în limită de viteză, având în vedere înălțimea redusă la care se afla aeronava, pilotul nu ar mai fi avut spațiul necesar pentru redresare, iar avionul ar fi lovit solul cu un unghi apropiat de 90º. Având în vedere urmele impactului de la sol, care indică o rotație în plan orizontal a aeronavei, precum și poziția și împrăștierea epavei, această ipoteză nu conține date care să o susțină, însă nici nu poate fi eliminată în totalitate”, se arată în raportul celor de la AIAS.
Nu este însă singura ipoteză luată în calcul. „La un moment dat, în timpul zborului, este posibil ca pilotul să fi redus turația motorului, iar aeronava a început să coboare, pilotul menținând în continuare motorul redus, în încercarea de obținere a vitezei de planare, probabil având intenția de a redresa ulterior aeronava. Este posibil ca pe timpul acestei manevre, pasagerul, aflat în scaunul din stânga, nefiind legat cu centurile de siguranță, să fi alunecat în scaun. Având în vedere că manșa este înglobată în perna scaunului, este probabil ca manșa să fi fost acționată involuntar, modificând comanda pilotului. De asemenea, este posibil ca, pentru redobândirea poziției în scaun, pasagerul să fi acționat și asupra palonierului, astfel putându-se explica mărirea unghiului de picaj și intrarea în spirală. Informațiile colectate în timpul investigației nu pot susține, cu probabilitate rezonabilă, această ipoteză, însă neavând elemente care să o contrazică, nici nu poate fi exclusă. Aeronava a lovit solul cu o viteză verticală semnificativă, dezvoltând o suprasarcină pe axa corespondentă, incompatibilă cu viața pentru pilot și pasager”, au mai arătat cei de la AIAS.
· Cine sunt cele două persoane care au decedat în accidentul din septembrie 2022
Marcel Iliese, una dintre victime, locuia la București și avea casă în Ipotești. Acesta avea periodic grupe de piloți cu care făcea antrenamente la Suceava. Ca origine, Iliese era din Suceava.
Bogdan Adomniței avea 42 de ani şi era un arhitect cunoscut în Suceava. El era patronul firmei de proiectare și arhitectură MoldProiect ASD și proiectase viitoarea parcare supraetajată din municipiul Suceava. Bogdan Adomniței era fratele fostului ministru al Educației Cristian Adomniței, de asemenea fost președinte al Consiliului Județean Iaşi.
Pasionații din domeniul zborurilor ușoare spun că nici Adomniței nu era un pilot chiar începător, având licență de zbor de ceva vreme.
Cert este că avionul pe care îl pilota era de foarte puțină vreme pe mâna sa.
Aeronava de mici dimensiuni era înmatriculată în Letonia și era destinată scopului recreativ. Adomniței achiziționase avionul cu circa o săptămână înainte de accidentul fatal și lua ore de zbor.
