Trei ierarhi au săvârșit Sfânta Liturghie de Bobotează, în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava

Trei ierarhi, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcop al Daciei Felix, și cu Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți și diaconi, au săvârșit Sfânta Liturghie din ziua de 6 ianuarie 2025 - Botezul Domnului, sărbătoarea luminii și a revărsării de har, pe podiumul din curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.

Sfânta Liturghie a început în jurul orei 8:00, în prezența a sute de credincioși, care au luat parte și la Slujba sfințirii celei mari a apei (Agheasma Mare), ce s-a oficiat după Liturghie.

Slujba sfințirii celei mari a apei (Agheasma Mare) se pregăteşte în fiecare an în amintirea botezării Domnului Iisus de către Ioan în apa Iordanului. Sfânta Cruce și mănunchiul de busuioc, numit și sfeștoc (de la cuvântul „sfeștanie”, însemnând „sfințire”), au fost afundate (cruciș) în apă de către cei trei ierarhi. După cum explică teologii, „invocarea Duhului Sfânt, care coboară peste apă prin mâna preotului, curățind-o, sfințind-o și dându-i putere asupra duhurilor necurate, asupra bolilor și patimilor, se face mai înainte de a se înmuia Sfânta Cruce și busuiocul în apă și a se intona troparul Bobotezei. În consecință, nu busuiocul muiat în apă îi dă acesteia puteri harice”.

Preoții și corul dirijat de preotul Lucian Tablan Popescu au cântat Troparul Praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat…”, cântare care sintetizează teologia acestei sărbători.

·        Sărbătoarea Botezului, una dintre cele mai vechi sărbători creştine

Sărbătoarea Botezului, după cum explică Înaltpreasfințitul Părinte Calinic în predica din ziua Botezului Domnului, „este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, fiind amintită de Clement Alexandrinul încă din secolul al II-lea d.Hr.. Din secolele IV-V se păstrează mai multe cuvântări patristice, rostite cu acest prilej. În plus, pe lângă Sfintele Paşti şi Cincizecime/Rusalii, Botezul/Teofania/Epifania este singura sărbătoare menţionată în Constituţiile Apostolice (secolul al IV-lea). În Biserica Apuseană este cunoscută sub numele de <Sărbătoarea celor trei magi>”.

Credincioșii au umplut luni, de Bobotează, curtea mănăstirii, profitând și de vremea bună, și au fost binecuvântați de ierarhi și de preoți prin stropire cu Agheasmă Mare la finalul slujbei. După sfințirea cea mare a apei, mai mulți voluntari au mers cu cărucioarele prin mulțimea de credincioși, iar aceștia au luat Agheasma Mare. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a pregătit zece mii de sticle, îmbuteliate în zilele de 5 și 6 ianuarie 2025 de monahi, monahii și tineri voluntari. Oamenii au putut să ia chiar mai multe sticle, și pentru cei care din anumite motive nu au ajuns la biserică.

·        Agheasma Mare se ia „spre sfinţirea sufletelor şi a trupurilor”

Pe podiumul amenajat în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” au fost așezate și mai multe butoaie cu Agheasmă Mare, din care unii credincioși au putut să-și ia singuri apă sfințită, în recipientele aduse de acasă. Agheasma Mare se ia până pe 14 ianuarie inclusiv, când este Odovania Praznicului Botezului Domnului, pe nemâncate, „spre sfinţirea sufletelor şi a trupurilor”, înainte de anaforă, pentru a primi din partea lui Dumnezeu „sfinţire, sănătate, curăţire şi binecuvântare”. Tot cu Agheasmă mare se sfințesc și locuințele, dar și cei dragi care din diferite motive nu au ajuns la biserică în ziua Botezului Domnului.

Participanții la sărbătoarea Botezul Domnului au primit și pachete cu anaforă, iar la poarta mănăstirii fiecare a primit câte o brioșă („cozonăcel”) și un pahar cu vin fiert, toate din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

·        Urări pentru sărbătoriții zilei

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, le-a mulțumit preasfințiților și preoților pentru „împreună lucrarea din prima jumătate a zilei”, apoi a urat „La mulți ani!” sărbătoriților zilei, cei care poartă numele de Epifania, Epifan, Iordan etc. „și tuturor celorlalți credincioși, și să ne ajute Dumnezeu să avem un an binecuvântat, așa cum am cerut în rugăciunile de la Sfințirea Apei și nu numai”. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a mulțumit Jandarmeriei, pentru că a asigurat ordinea pe parcursul întregii zile de sărbătoare.

·        „Să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viaţă în slujba lui Dumnezeu”

În predica din ziua Botezului Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a mai amintit că „Iisus Se supune botezului nu pentru Sine, ci pentru noi, mai ales că botezul lui Ioan nu era suficient pentru iertarea păcatelor (Faptele Apostolilor 19, 2-6); era nevoie de un botez care să îşi tragă seva din viaţa, Jertfa, Învierea şi Înălţarea lui Hristos. Un astfel de botez vor practica mai târziu Apostolii. Ei vor boteza în numele Sfintei Treimi (Matei 28, 19). Vor săvârşi botezul renaşterii „din apă şi din Duh” (Ioan 3, 5). Acesta este botezul pe care l-a adus Hristos şi prin care se poate obţine mântuirea (Marcu 16, 16), respectiv iertarea păcatelor. Naşterea din nou are loc numai prin Taina Botezului. Numai prin Botez firea noastră se îndumnezeieşte şi se uneşte cu Hristos, cum frumos se cântă la Pavecerniţa Praznicului: „Cu Mine împreună de se va pogorî cineva şi împreună de se va îngropa prin Botez cu Mine, se va desfăta întru slavă şi înviere” (Cântarea VII, Stihira III)”.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a completat că ar fi bine „să folosim prilejul sărbătorii de azi pentru a ne examina cum ne-am îndeplinit până acum angajamentele făcute la Botez prin naşi, martorii noştri, şi, căindu-ne pentru infidelităţile comise, să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viaţă în slujba lui Dumnezeu. Numai aşa ne vom putea păstra vie conştiinţa nobleţei de fii după har ai lui Dumnezeu–Tatăl şi de fraţi ai lui Hristos în Duhul Sfânt”.