Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Scriitoarea de origine suceveană Angela Furtună vine în fața cititorilor cu o nouă carte, intitulată „Somnul de frumusețe al civilizației - Cartea prizonierilor de război”, publicată la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2024. Volumul va lua contact cu publicul la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus (B2 Romexpo), ediția 31, ce se va desfășura la București, în intervalul 4-8 decembrie 2024.
După lansare, cartea va fi disponibilă și în rețelele unor librării din țară: Libris, Delfin, One Distribution, Cărturești. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de când a fost inaugurat Târgul Gaudeamus.
„De mai bine de zece ani sunt captată de ipoteza posibilității stingerii civilizației noastre de azi, precum s-a stins, cu mult timp în urmă, celebra civilizație Cucuteni: prin foc, prin incendii, prin explozii și pârjolire. De fapt, condiția umană a suferit mutații, pentru că suntem deja o civilizație care arde: războaie teribile în proximitate, schimbări climatice apocaliptice, amenințări nucleare, exod masiv, semne ale stingerii identitare... În registrul preocupării profunde și al meditației filosofic poetice, acest volum semnalează primejdia că suntem, cu toții, veritabili prizonieri ai unor multiple niveluri de război ce vizează tot ce știam noi până azi despre distrugerea civilizației și a ființei umane, chiar a speciei noastre”, susține scriitoarea Angela Furtună.
Cartea conține și câteva lecturi critice, făcute de minți avizate critic ale culturii noastre (Adrian Lesenciuc - Prefață, Pavel Șușară, Norman Manea, Felix Nicolau, Ionel Bușe, Gheorghe Grigurcu, Hari Bucur-Marcu - Postfață), care vor capta atenția lectorului.
„Lectura nu va fi deconcertantă. Poezia adevărată nu este un divertisment, ci un nivel de profundă avertizare asupra vieții și a morții”, a completat scriitoarea Angela Furtună.
În prefața cărții, Adrian Lesenciuc scrie: „<Cu Somnul de frumusețe al civilizației. Cartea prizonierilor de război> poezia românească reclamă câștigul unei alte modalități de expresie a poeziei sociale, diferite de ceea ce se împământenise la noi prin Adrian Păunescu și Grigore Vieru. Există în această poezie pe care o propune Angela Furtună acel strigăt autentic, neimpus de vreo ideologie, de vreun curent de gândire, al clarvăzătorului, al vizionarului – în înțelesul de voyance al lui Arthur Rimbaud, nu în cel al voyeurismului poeziei de după Andy Warhol – conștient de tăcerea lumii adormite, dar convins de puterea libertății de exprimare spre judecata istoriei. Și mai există o conștiință limpede a vârstelor creației umanității, care înseamnă, deopotrivă, că în vremurile dării de seamă prin jurnalul de călătorie transformat în jurnal de război al cronicarului unor vremuri improprii, <există o narativitate clasică a torturii...>”. Și Pavel Șușară amintește că „inevitabil, în această carte te vei supune, rând pe rând, unei expresii poetice fără fisură, unei dicții revelate, de factură mediumnică, apoi vei trăi paradoxurile unei sensibilități revoltate, ale unei răzvrătiri existențiale la limita sfidării luciferice, după care vei întra direct în scenariile eroismului istoric, al somațiilor unei etici necruțătoare, pentru ca, finalmente, să te afunzi într-o amplă epopee senzorialo-panteistă, într-un adevărat imn închinat firii și conștiinței tulburătoare de a fi...”.
Despre carte și autoare, Norman Manea spune: „Dialogul cu Brâncuşi, ţăranul oltean, care a hipnotizat planeta şi a înălţat Coloana Infinităa spiritului spre nemărginirea din noi şi din afara noastră serveşte ca un exemplar stimulent liric nu doar Visătoarei Poete, care domneşte peste posteritate şi peste prezent, ci şi ucenicilor ei intru frumuseţe, îngândurare şi vis”.Gheorghe Grigurcu este de părere că „în producţia pe deplin matură a Angelei Furtunăvedem una din creaţiile de seamă ale poeziei române de azi”. Și Hari Bucur-Marcu susține că în cartea „Somnul de frumusețe al civilizației - Cartea prizonierilor de război” găsim poezie adevărată: „Eu am avut în față și m-am delectat îndelung și repetat
cu un volum de poezie adevărată, care face deplină onoare limbii române literare și culturii române, încrustate în civilizația euro-atlantică, de care aparținem încă înainte de a ne ști ca români.”
