Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La Festivalul „Lume, lume..., hai la târg”, eveniment organizat de Muzeul Național al Bucovinei, în perioada 26 – 28 iulie 2024, la Muzeul Satului Bucovinean, am întâlnit-o și pe Teofilia-Lăcrămioara Mihoreanu, membră a Asociaţiei de Meşteri Populari din Moldova, „un meşter popular creator”.
La standul ei am văzut expuse icoane pictate pe lemn, „ouă sculptate cu simboluri tradiționale”, marionete, păpuși/jucării din materiale textile, mici tablouri pictate cu tematică florală, diverse obiecte handmade, bijuterii (ceramică pictată), eșarfe de casmir cu broderii multicolore etc.
Venită de la Botoșani, Lăcrămioara Mihoreanu ne-a povestit că ea este „un meşter popular creator” care își dedică majoritatea timpului în încercarea de a realiza modele cât mai interesante, fie că transformă coaja de ouă în dantelă sculptată, fie că recreează lumea satului din marionete sau face bijuterii handmade. Pe toate le face cu bucurie, însă atunci când pictează icoane simte o împlinire deosebită. Icoanele ei sunt luminoase, sunt „ferestre spre cer, iar cerul este întruchiparea lui Dumnezeu-Lumină”.
Simboluri decupate pe coaja de ouă
Lăcrămioara Mihoreanu ne-a povestit că la Suceava este apreciată viziunea ei despre tradiție. „Suntem datori, din respect pentru înaintași, să ducem mai departe obiceiurile, tradițiile. Dar pentru ca tradițiile să fie promovate și să dăinuie peste timp, trebuie să fie inserate și produsele de actualitate. Fiecare generaţie trebuie să îşi aducă aportul la evoluţie. Și eu păstrez esența, simbolurile, dar deviez puțin, vin cu produse noi, pun și o parte din mine în ele, din viziunea mea. Prin urmare, am creat noi modele, cu simboluri etnografice pe care le-am <decupat> pe coaja de ou”, povestește meșterul popular.
Mulți meșteri populari pictează ouă cu tematică religioasă. Ea a venit cu decupajul crucii pe spatele oului, folosind ouă de gâscă, ouă de rață (cu o consistență mai mare în coajă).
„Am decupat pe coaja de ou crucea și ramura cu frunze, dar și bradul, care simbolizează pomul vieții. Brăduțul - pomul se împodobește la cununie, dar și la înmormântare, când este transformat <în cununie cu eternitate>. Am decupat pe coaja de ou floarea vieții, cu șase petale, care, în general, este forma perfectă în univers. Am introdus și pomul vieții de cultură Cucuteni, apoi o pasăre în zbor, ce reprezintă universul. Am introdus pe coaja de ou și axul universal central, care face legătura dintre univers și pământ, legătura spirituală dintre pământ, univers și om, apoi două rămurele, eu consider că acestea pot simboliza viitorul, copiii care trebuie să ducă mai departe familia. Toate aceste simboluri etnografice le-am inserat pe coaja de ou”, ne-a povestit „meşterul popular creator” Lăcrămioara Mihoreanu.
„Tot ce am făcut în viață mi-a plăcut. Niciodată nu am simțit că muncesc”
De profesie inginer, Lăcrămioara Mihoreanu a lucrat mulți ani în industria ușoară, în fabrică, apoi la Camera de comerț, după care a avut circa 17 ani propria afacere, o fabrică de tricotaje.
„Tot ce am făcut în viață mi-a plăcut. Niciodată nu am simțit că muncesc. Totdeauna a fost o creație, o bucurie, am lucrat la fabrică, la Camera de comerț, am avut fabrica noastră, care s-a închis când i-a venit timpul, după care am spus: <aer în piept și mergem înainte>. Lumea nu se sfârșește. Oricând se găsesc alte oportunități. Atunci am început să mă dezvolt astfel, prin creație”, ne-a povestit meșterul din Botoșani, care, în ultimii ani, merge la târguri ale meșteșugarilor organizate în țară, împreună cu soțul ei.
Îi place să interacționeze cu oamenii, să le povestească despre obiectele pe care le creează, unele de sezon (mărțișoare, globuri, clopoței etc.). Îi place să picteze, mai ales icoane, dar îi place să creeze și alte obiecte handmade. Face și marionete, reconstruiește lumea satului, așa cum și-l amintește ea.
„Am început să fac marionete din ciorapi, dresuri, am învățat să fac chipuri expresive, deși la început a fost mai greu cu expresivitatea. Corpul, scheletul este din sârmă, buclă în buclă pentru a-i asigura mobilitate. Trec, apoi, la costume. Obișnuiesc să fac familii de țărani. Reeditez evenimentele de acum o sută de ani, îmi amintesc de bunicii mei, de vecinii lor, de întâmplări hazlii povestite de ei, de șezătorile la care participau, de mascații pe care îi vedeam și eu pe ulițele satului în preajma sărbătorilor de iarnă. Creez diverse scenete, pot să improvizez, iar reacția copiilor care se opresc la stand și le văd este diferită. Unii se sperie, alții se miră. Eu le explic: nu trebuie să fie toate Barbie. Aceste păpuși – marionete trebuie să transmită o stare de spirit, o emoție. De cele mai multe ori sunt amuzante. Copiii se bucură când le văd”, ne-a mai povestit Lăcrămioara Mihoreanu.
Este un mod atât de frumos de a-ți petrece anii de pensie, spune meșterul popular botoșănean, în mijlocul oamenilor, oferindu-le obiecte inedite, interesante, lucruri care te duc cu gândul în trecut, dar care au și ceva nou, proaspăt, creativ în ele. În primul rând, au o poveste. Lăcrămioara Mihoreanu le oferă oamenilor povești și pentru asta este iubită și apreciată. Ne-a promis că o să revină la Suceava, și la alte târguri, pentru că aici oamenii sunt deschiși și curioși să descopere creațiile ei și poveștile din spatele obiectelor, care, până la urmă, au legătură directă cu „meșterul popular creator” Teofilia-Lăcrămioara Mihoreanu.
