Trofeul Târgului de Paști de la Gura Humorului, câștigat de Rodica Boiciuc, din Bălcăuți

Trofeul Târgului de Paști de la Gura Humorului a fost câștigat de Rodica Boiciuc, din Bălcăuți, iar Premiul special al juriului a ajuns la Maria Gorban, din Ulma, ambele încondeietoare de ouă.

Târgul de Paști, ajuns la a XXIV-a ediție, a avut loc la finele lunii aprilie, la Gura Humorului, și a fost iniţiat cu scopul de a menţine şi de a promova unul dintre cele mai răspândite şi cunoscute meşteşuguri din Bucovina, încondeiatul ouălor. Manifestarea a fost organizată de Centrul Cultural Gura Humorului și Primăria Gura Humorului, în parteneriat cu Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina.

După cum au spus organizatorii, încondeietoarele prezente și-au expus lucrările, iar în urma unei jurizări de specialitate, au fost acordate mai multe premii. Toți meșterii populari prezenți la Târgul de Paști din Gura Humorului merită felicitați, pentru că păstrează și duc tradiția mai departe. „De astăzi, printre diplomele obținute la diferite târguri va poposi și un Trofeu, care mi-a fost înmânat la Târgul de ouă încondeiate de la Gura Humorului. Mulțumiri organizatorilor pentru susținere și apreciere”, a transmis Rodica Boiciuc, câștigătoarea trofeului.

·        „Ouăle încondeiate nu sunt aceleași cu cele închistrite (împistrite)”

Legat de marea sărbătoare a Învierii, știm cu toții că pasca, ouăle roșii, încondeiate sau închistrite (împistrite) special cu această ocazie unică sunt simboluri tradiționale cu o profundă semnificație. Expertul etnograf Eutasia Rusu, de la Centrul Cultural Bucovina, a explicat că „ouăle încondeiate nu sunt aceleași cu cele închistrite (împistrite), deosebirea constând în tehnica de ornamentare. Ouăle împistrite se mai numesc și <muncite> sau <necăjite>, deoarece presupun multă răbdare, atenție și mai ales pricepere, ele fiind lucrate cu chișița. Cele încondeiate se lucrează întotdeauna calde, pentru a permite o uscare rapidă a tușului, pe când cele împistrite se ornamentează reci, în acest caz, numai baia de culoare este caldă, iar când sunt gata de ornamentat, ele sunt puse în preajma unei surse de căldură pentru topirea cerii. În cazul încondeiatului, se folosesc pensula și penița, pe când la împistrit ceara este elementul de bază, care se transpune pe suprafața oului, operație urmată de îmbăierea succesivă în culori”.

Chișița este folosită pentru trasarea liniilor cu ceară și constă într-un bețișor lung, care la un capăt are o gaură prin care se introduce un tub de calibru foarte mic, având și un fir de păr de porc. „Feleșteul” este întrebuințat pentru marcarea punctelor. Este un băț, având în vârf puțin bumbac. În Bucovina sunt multe mâini iscusite care folosesc aceste instrumente și realizează ouă închistrite vestite în toată lumea.

Bucovina este bogată în meșteri populari încondeietori, care duc faima acestui ținut departe, peste hotare, prin participarea la târguri și expoziții internaționale. La noi, în Bucovina, ouăle încondeiate și cele împistrite completează bogatul patrimoniu artistic local, alături de vestitele monumente de artă medievală, de cele ce aparțin arhitecturii populare, de minunatele costume populare, covoare, ștergare, ceramică etc.