Bolnavii de cancer sunt printre cei mai umiliți de statul român, din cauza regulilor impuse pentru ca ei să poată beneficia de medicație. Atât pacienții, cât și medicii lor curanți sunt tratați de stat ca niște infractori care ar intenționa să devalizeze sistemul sanitar. Deși sunt în evidențe ca bolnavi cronici și suntem în era digitală, pacienții sau aparținătorii trebuie să se prezinte fizic la spital sau la ambulatoriul de specialitate pentru toate documentele de care au nevoie în vederea primirii medicației deoarece toate aceste mișcări trebuie „semnate” cu cardul de sănătate. Astfel, un pacient oncologic trebuie să facă minimum 8 drumuri lunar pentru a avea medicamentele de care are nevoie. Pentru monitorizarea lunară a stării de sănătate un pacient cu cancer care face chimioterapie trebuie să meargă (1) la cabinetul ambulatoriului de oncologie pentru biletul de trimitere la analize. De aici merge la un laborator să-și facă analizele medicale (2), apoi să ridice buletinul de analiză (3) și să-l ducă la medic (4). În funcție de rezultatul analizelor medicul îi prescrie rețeta pentru antalgice, cu care merge la farmacie (5). Dacă este vorba despre un antalgic opioid, pentru același opioid este absolut necesar să treacă o lună de la precedenta prescripție. Rețeta pentru medicația oncologică (orală/injectabilă) poate fi dată uneori la aceeași prezentare cu cea pentru antalgice sau se poate da la date diferite (6). Unele medicamente oncologice se ridică de la farmacia spitalului (7), altele de la farmacii cu circuit deschis aflate în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate (8). Fiind vorba despre medicamente scumpe decontate de stat, farmaciile nu le țin pe stoc, ci le aduc pe bază de comandă, când vine pacientul cu rețeta, astfel că aproape întotdeauna este vorba despre două drumuri la farmacie, unul pentru a duce rețeta și următorul pentru preluarea medicamentului (9), presupunând situația fericită că acesta există în depozitele din România.
Cum de cele mai multe ori afecțiunile oncologice, mai ales la vârstnici, sunt asociate și cu alte boli (cardiace, diabet, afecțiuni pulmonare etc.), pacientul oncologic trebuie să ajungă și la medicul de familie pentru rețeta de medicamente pentru bolile cronice (10). Măcar aici rețeta poate fi dată pentru trei luni și două luni economisește un drum.
În funcție de stadiul bolii și de tipul de cancer, medicul curant poate solicita și investigații imagistice, la computerul tomograf sau RMN, la 6 luni sau 1 an, pentru care de asemenea trebuie mers pentru bilet de trimitere, pentru programare la laborator, la investigația efectivă și apoi după rezultat.
În cazul în care pacientul are nevoie de îngrijiri medicale sau paliative la domiciliu, se mai adaugă un drum după un bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul curant oncolog, cu care se merge la Casa de Asigurări de Sănătate pentru avizarea episodului de îngrijire și apoi la una dintre cele patru firme din județ care oferă servicii de îngrijiri medicale sau la singura care oferă servicii de îngrijiri paliative, aflate în contract cu CAS Suceava.
O parte dintre aceste drumuri ar putea fi evitate dacă sistemul medical românesc n-ar mai trata pacienții oncologici și medicii ca potențiali infractori, care trebuie să interacționeze față în față pentru prescrierea medicației și să semneze cu cardul de sănătate fiecare serviciu medical. Odată această problemă rezolvată, ar mai trebui să existe corelație între bazele de date dintre furnizorii de servicii medicale și personal suficient care să asigure comunicarea electronică, adică biletul de trimitere la analize să fie transmis electronic de la cabinetul de oncologie direct la laborator, laboratorul să trimită electronic analizele pacientului și medicului, rețeta lunară să fie trimisă prin e-mail la farmacie, iar farmacia să anunțe pacientul când poate ridica medicamentele.
Dacă statul ar avea mai multă înțelegere și respect față de această categorie de pacienți, măcar din acest punct de vedere s-ar putea reduce impactul negativ asupra calității vieții bolnavului oncologic.
În județul Suceava sunt în evidențele medicale 15.061 de pacienți cu cancer și doar 4 medici oncologi: unul are o normă de lucru în secția Oncologie a Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava și jumătate de normă în ambulatoriul de Oncologie al spitalului, al doilea are o normă în ambulatoriu, al treilea este la Spitalul Municipal Rădăuți și al patrulea la Spitalul Municipal Fălticeni.