Două cazuri de malarie confirmate în județul Suceava

Două cazuri de malarie au fost confirmate în județul Suceava, de la începutul acestui an, la voluntari care au revenit dintr-o misiune umanitară în Africa. Un alt voluntar din echipă a primit confirmarea bolii la Iași și cazul a fost manageriat de autoritățile sanitare ieșene.

Un al treilea caz de suspiciune de malarie, la un sucevean care a revenit dintr-o vacanță în Martinica, nu s-a confirmat.

Directoarea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, Daniela Odeh, a declarat că cele două cazuri au fost înregistrate în perioada 13 ianuarie - 10 februarie a.c., la doi suceveni în vârstă de 43 de ani, respectiv 27 de ani, care au contactat mai întâi DSP deoarece aveau istoric de călătorie într-o țară în care boala evoluează și aveau simptomatologie care ridica suspiciuni. Potrivit directoarei DSP, pacienții prezentau frisoane, transpirații, oboseală, astenie fizică, ficat mărit. „Au fost îndrumați către spitalul din Suceava și ulterior redirecționați către Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și tropicale „Dr. Victor Babeș””, a precizat Daniela Odeh. La spitalul „Victor Babeș” pacienții au fost investigați și boala a fost confirmată, au fost tratați și în prezent sunt vindecați.  

De la Suceava la București pacienții au fost transferați direct din Unitatea de Primire Urgențe a spitalului sucevean, după ce au fost consultați de un medic infecționist. Medicul-șef al secției Boli infecțioase din Spitalul Clinic de Urgență Suceava, dr. Monica Terteliu-Băițan, a declarat că anterior prezentării la spital cei trei voluntari care au fost în Uganda au făcut test rapid de malarie și acesta a fost pozitiv, simptomele pe care le prezentau erau de asemenea clare pentru malarie, astfel încât diagnosticul nu a ridicat nici un fel de probleme.

Celălalt pacient care a fost în vacanță în Martinica a avut simptome sugestive de malarie, a fost și el transferat la spitalul „Dr. Victor Babeș”, dar testele specifice nu au confirmat boala.

În județul Suceava s-au mai înregistrat în ultimii ani cazuri de malarie, conform directoarei DSP, Daniela Odeh: un caz a fost în iulie 2022 și un altul în anul 2020.

Malaria este o boală severă, care la om poate fi cauzată de patru specii distincte de protozoare din genul Plasmodium (Plasmodium falciparum, Plasmodium Vivax, Plasmodium Ovale și Plasmodium Malariae), care sunt transmise prin înțepătura infectantă a unei femele de țânțar Anopheles. Alte căi de transmitere ale malariei sunt transplacentar, prin utilizarea de ace non-sterile între utilizatorii de droguri, prin transfuzii de sânge sau transplant de organ.

·        Măsuri de prevenire a malariei, în cazul călătoriilor în zona în care boala este prezentă

DSP Suceava menționează pe pagina sa de internet că peste 100 de țări și teritorii din Africa, Asia de Sud și Sud-Est, America Centrală și de Sud, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceania sunt considerate endemice, principala regiune afectată fiind Africa.

Simptomele sunt nespecifice, cele mai frecvente fiind febra, vărsăturile și scăderea bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea bruscă în picioare. În cele mai multe cazuri, malaria este diagnosticată clinic pe baza episoadelor de febră sau în funcție de aspectul febrei.

Diagnosticarea promptă a bolii favorizează inițierea rapidă a tratamentului specific. În cazul întârzierii, evoluția poate fi către comă, convulsii generalizate, insuficiență renală, hipoglicemie, colaps cardiovascular cu șoc, edem pulmonar și deces.

Specialiștii recomandă ca, în cazul călătoriilor în țări în care boala evoluează, persoanele respective (inclusiv copiii) să facă un consult medical și, la recomandarea medicului, să urmeze un tratament profilactic. Consultul ar trebui să fie efectuat cu 4-6 săptămâni înaintea călătoriei, schema de profilaxie să fie inițiată cu două zile până la două săptămâni înainte de plecare, iar tratamentul continuat pe parcursul călătoriei și până la patru săptămâni de la întoarcere.

Pe întreaga durată a sejurului în zona în care malaria evoluează este recomandată purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi și șosete, mai ales la lăsarea serii, când țânțarii devin mai activi; utilizarea de creme speciale care îndepărtează țânțarii, pentru părțile corpului rămase expuse; folosirea de plase de țânțari pentru pat tratate cu insecticide. Plasa trebuie să asigure izolarea completă a zonei patului. Se verifică prezența posibilelor rupturi și se are în vedere introducerea colțurilor plasei sub saltea. Este indicat dormitul în zona centrală a patului pentru a evita contactul cu plasa și eventuale înțepături. De asemenea, ferestrele și ușile se închid pe timpul nopții sau se instalează plase și se utilizează dispersoare de insecticide sau spray-uri anti-țânțari.

La revenirea din călătorie se recomandă efectuarea de analize specifice evidențierii parazitului care produce malaria și/ sau prezentarea de urgență la un spital de boli infecțioase în cazul apariției febrei, fără o cauză aparentă.

Medicii specialiști în boli tropicale subliniază că vaccinarea antimalarică este recomandată pentru vaccinarea copiilor din Africa subSahariană și alte zone cu transmitere moderată și crescută de P. Falciparum, dar nu pentru vaccinarea călătorilor în zonele endemice. Măsurile adresate călătorilor în zonele endemice pentru malarie se regăsesc: https://insp.gov.ro/download/malaria-recomandari-pentru-calatori/.