A murit Alex Ștefăneșcu, renumit critic și istoric literar, care a învățat și debutat la Suceava

Doliu în lumea culturii din România – duminică, 25 februarie, s-a stins din viață Alex Ștefănescu, renumit critic, istoric literar și publicist, care a învățat și a debutat în literatură la Suceava.

Alex Ștefănescu a murit la vârsta de 76 de ani, lăsând în urmă o vastă operă literară, de la celebra „Istoria literaturii române contemporane” la seria de jurnale, pentru care a primit și premiul Uniunea Scriitorilor.

„Cărturar adevărat, de o rară noblețe, tezaurizat în inimile multor scriitori ai Bucovinei și nu numai. Iubea cu patimă acest Nord al istoriei. critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. A fost unul dintre cei mai cunoscuți și mai carismatici oameni de cultură din literatura română a acestor timpuri. La prestigiosul liceu Ștefan Cel Mare din Suceava, liceul adolescenței sale, steagurile ar trebui coborâte și să tacă în bernă”, spune poetul și jurnalistul sucevean Ioan Manole, care a prezentat câteva referiri culturale la personalitatea lui Alex Ștefănescu.

„Alex. Stefanescu este singurul critic roman contemporan care, metodic, conferă criticii caracteristicile unui "act de persuasiune". El face uz de o veritabila strategie de seducere a cititorului” - Petru Poanta

„După apariția monumentalei (la propriu) Istorii a literaturii romane contemporane, 1941-2000, Alex. Stefanescu este omul zilei în critica literară românească. Admirat sau pizmuit de confrați, invitat și celebrat cu fast în orașele de provincie, intervievat de superbe ziariste, Alex. Ștefănescu se află mereu în centrul atenției, prezența sa într-un loc este imposibil să treacă neobservată” - Tudorel Urian.

Alex Ştefănescu (Alexandru Ştefănescu), critic literar şi prozator, s-a născut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj. A absolvit liceul la Suceava, în 1965, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din Bucureşti (1965-1970).

A debutat în 1965, cu poezie, în ziarul „Zori noi” din Suceava, iar în critică în 1970, cu un articol despre Dimitrie Stelaru, apărut în "Luceafărul", potrivit sursei citate. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.

O scurtă perioadă a fost profesor, după care a intrat în presă, fiind redactor la publicaţiile Tomis (1971-1974), Scânteia tineretului (1975-1982), Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului (1982-1983), România liberă (1984-1986), Magazin (1987-1989). Din 1990 este redactor la România literară, fiind şi redactor-şef al acestei reviste între 1995-2010. A fost, de asemenea, director la revista Zig-zag" (1991-1994) şi redactor-şef la Flacăra (1996).

A publicat numeroase volume de critică literară, teorie literară, antologii de literatură, proză, teatru, publicistică.