„Mărțișoare muzicale”, pe scena Casei de Cultură Suceava. Invitați speciali: soprana Paula Ianciuc și tenorul Teodor Ilincăi

Pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava va avea loc vineri, 1 martie 2024, de la ora 17:00, un spectacol extraordinar, „Mărțișoare muzicale”, la care invitați speciali vor fi soprana Paula Ianciuc și tenorul Teodor Ilincăi.

Pe scenă vor urca și Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” Suceava, împreună cu soliștii: Sorin Filip (directorul Centrului Cultural Bucovina), Lucica Păltineanu, Dana Dăncilă, Mihai Cotos (dirijor, vioară), Ionuț Țanța (trompetă), Marian Gogan, Ionuț Peiu, Cătălina Rotaru, Diana Lungu, Lavinia Jitaru, Nicolae Vieru.

Conducerea muzicală și dirijor: Mihai Cotos. Conducerea coregrafică: George Palaniuc. Manager: Sorin Filip. La pian: Adina Alupei. Intrarea va fi liberă în limita locurilor disponibile. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina și Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu”. Publicul va avea posibilitatea să asculte „refrene cunoscute de ieri și de astăzi”, în interpretarea de excepție a invitaților speciali, a artiștilor ansamblului sucevean și a artiștilor colaboratori.  

·        Târgul Mărțișorului - Târg de meșteri populari, la Shopping City Suceava

Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina, în parteneriat cu Shopping City Suceava, organizează în perioada următoare, 24 februarie – 3 martie 2024, și Târgul Mărțișorului - Târg de meșteri populari, manifestare ce are ca scop promovarea şi valorificarea mărțișoarelor tradiționale, dar și pentru a stimula meșterii populari în confecționarea și valorificarea obiectelor meșteșugărești artistice, specifice zonelor etnografice din care provin.

Coordonatoarea proiectului, Eutasia Rusu, expert etnograf la Centrul Cultural Bucovina,spune că mărțișorul este simbolul substanței eterne, obicei și manifestare legată de Baba Dochia, un străvechi scenariu de înnoire simbolică a timpului în prag de primăvară. Cândva, povestește etnograful, Mărțișorul era legat de moartea și renașterea simbolică a acestei zeități feminine (Baba Dochia), zeitate autohtonă, dar apare și în ipostaza de denumire a lunii martie, lună a începutului anului agrar. Mărțișorul este, însă, și un obiect de podoabă care semnifică funia anului, ce însumează cele 365 de zile, iar conform tradiției populare, acesta ar fi fost tors de Baba Dochia. „Este un simbol al expresiei universale, reprezentat de cele două fire împletite și colorate bicrom, alb-roșu, opoziția cromatică sugerând contrastul timpului calendaristic sau a altor aspecte: zi-noapte, vară-iarnă, frig-căldură, lumină-întuneric, bine-rău.

Mărţişorul este întâlnit de secole nu doar în România, ci şi în Serbia, Macedonia, Republica Moldova şi în Bulgaria. În anul 2017, Mărţişorul a fost înscris de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, ca element de patrimoniu cultural imaterial”, a mai explicat Eutasia Rusu.