Elevi, profesori, scriitori, prezenți la conferința „A gândi continuu și a răsgândi discontinuu lumea...”, dedicată lui Geo Bogza

Elevi de la mai multe unități școlare sucevene, însoțiți de profesori, dar și scriitori, iubitori de lectură au participat, joi, 15 februarie 2024, de Ziua Națională a Lecturii, la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Sala de Artă „Elena Greculesi”, unde a fost organizat un moment dedicat lui Geo Bogza – 116 ani de la naștere - „A gândi continuu și a răsgândi discontinuu lumea...”.

Prelegerea a fost susținută de Alexandru Ovidiu Vintilă, președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni (SSB).Nu au lipsit lecturi din poezia lui Geo Bogza. Moderatorul acțiunii culturale a fost Gheorghe-Gabriel Cărăbuș, managerul Bibliotecii Bucovinei, care i-a îndemnat pe elevi, la fel ca Antoniu Alexandru Flandorfer, șeful Direcției Județene pentru Cultură Suceava, prezent la eveniment, să citească și să găsească lecturi atractive, să descopere opera lui Geo Bogza, să promoveze la rândul lor lectura.
Președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni (SSB), poetul, eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, doctor în istorie, le-a recomandat celor prezenți să citească volumul  „Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi”, volum apărut la București, Editura Du Style, în 1996, în care, explică Alexandru Ovidiu Vintilă, „Geo Bogza afirmă cu o franchețe teribilă că a scris Cântecul omului de vânzare ca exorcism pentru tot ce se întâmplă mai rău cu un suflet. Și, într-adevăr, poezia pe care o semnează poate fi privită de la un punct (toată negația și revolta, activismul și antagonismul său, dinamica, ruptura și deschiderea ce caracterizează poetica lui Geo Bogza) drept o construcție declanșată în interiorul unor procese de conștiință. Și asta deoarece, chiar Geo Bogza mărturisește: <[…] eu am râvnit, ca un tigru, ca o ființă sângeroasă, tot ce nu era al meu, și nu m-am dat în lături/ de la nimic ca să fie al meu/ iar prin aceasta m-am deosebit/ întotdeauna de muritorii de rând>. <Apoi am scris și un Psalm: îl rugam pe Dumnezeu să nu îmi dea botul de crocodil cu care atâția bătrâni se încleștează de lucruri, de viață>”.

·        „Geo Bogza, un poet fabulos, mare printre cei mari”

În prelegerea sa, Alexandru Ovidiu Vintilă a mai spus că „Prin intermediul scrisului, deși și-a dat seama devreme de un aspect – condiția omului, în general, este cea a omului de vânzare – a reușit să depășească imediatul, Geo Bogza s-a salvat în cele din urmă. Și asta, poate, și ca urmare a faptului că nu a fost un inflexibil. Geo Bogza afirmă clar că a făcut diferența între compromisul necesar și a te compromite definitiv: <Am făcut diferența între compromisul necesar și compromitere. Inflexibilii sunt cel mai adesea primejdioși. Robespierre avea obsesia purității și tocmai el s-a compromis, prin crimă multiplă, Revoluția franceză>”.

În opinia președintelui Societății Scriitorilor Bucovineni (SSB), în urma lui Geo Bogza a rămas literatura sa, „o voce puternică, de o directețe extraordinară”. Concluzia de final a poetului Alexandru Ovidiu Vintilă  a fost că „în toată poezia lui Geo Bogza, dar mai ales în cea protestatară, este vorba despre inițierea unui travaliu de purificare a ființei, nu e un joc secund, este o manieră de a spune, un strigăt adresat omenirii aflate în derivă, o realitate textuală pe care a reușit să o depășească prin veghea sa infatigabilă, de o viață întreagă, paznicul de far, Geo Bogza, un poet fabulos, mare printre cei mari”.