„Poezia lui Mihai Eminescu în viziunea lui Ion Negoițescu”, prelegere susținută de Alexandru Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovinei

La Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” s-a desfășurat luni, 15 ianuarie 2024, acțiunea culturală „Poezia lui Mihai Eminescu în viziunea lui Ion Negoițescu”, prelegere susținută de Alexandru Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni.

În deschiderea acțiunii, Grupul vocal „Artes” de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, coordonat de prof. Mirabela Gavriliuc, a susținut un recital de cântece și poezii semnate de marele poet național Mihai Eminescu. Moderatorul acțiunii a fost managerul Bibliotecii Bucovinei, dr. Gheorghe-Gabriel Cărăbuș. Scriitorul Alexandru Ovidiu Vintilă a spus în prelegerea sa că în prefaţa studiului „Poezia lui Mihai Eminescu”, Ion Negoiţescu (poet, eseist, critic și istoric literar) atrage atenţia asupra postumelor marelui poet şi vorbeşte despre necesitatea, pe atunci, a unei noi ediţii a poeziei acestuia.

„Este limpede că perspectiva hermeneutică a lui Negoiţescu reprezintă o piatră unghiulară aflată la o răscruce a cercetării operei omului deplin al culturii româneşti. Semnificativă este opţiunea lui Negoițescu pentru partea plutonică, cum o numește el, a lui Eminescu. Este vorba despre <acea parte ce corespunde în general laboratorului şi care, tot aşa ca-n geologie – roca născută din focul subteran, vine mai adânc, de unde se frământă văpăile obscure>. Aflăm aici o combustie a poeziei, departe de natura comună, enigmatică şi profundă”.

Președintele Societății Scriitorilor Bucovineni a amintit publicului aflat la evenimentul organizat la Biblioteca Bucovinei, de Ziua Culturii Naționale, „că Ion Negoițescu afirmă că în plutonicul eminescian vede: <dorul imensităţilor elementare, vârsta de aur, inconştientul beat de voluptate al somnului, umbra tragică peste un tărâm de palori, decorul halucinant mirific, magia şi mitul, implicaţiile lor oculte, iată universul plutonic, metafora infernală>”.

Pentru tineri, pentru elevii prezenți la activitatea culturală de la bibliotecă, care poate nu știau foarte multe despre Ion Negoiţescu, Alexandru Ovidiu Vintilă a  precizat: „Dacă Nicolae Balotă este criticul apolinic al Cercului Literar de la Sibiu, după cum afirmă Bogdan Creţu, Ion Negoiţescu este cel dionisiac. Fiind aflat mai aproape de mit decât de realitatea ternă a lumii, prezenţa unei specifice fervori discursive pe care o întâlnim în scrierile lui şi, nu în cele din urmă, atitudinea sa insurgentă impun un anumit fel de a fi în critica literară de la noi. Autor al celebrului studiu intitulat Poezia lui Eminescu, Ion Negoiţescu <preia şi radicalizează demersul lui Călinescu de valorificare a postumelor până la răsturnarea raportului valoric dintre acestea şi antume> (Petru Poantă)”.

·        „Pentru noi, Eminescu a fost personalitatea cu care a început renașterea românilor, renașterea culturală a românilor din regiunea Cernăuți”

La evenimentul cultural de la biblioteca județeană au fost prezente și stavrofora dr. Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, și stavrofora Elena Simionovici, scriitoarea Voronețului, președinta de onoare a Societății Scriitorilor Bucovineni.

Stareța Mănăstirii Voroneț a transmis un mesaj, la început de an: „Nădăjduim ca Dumnezeu să ne dea tuturor un an frumos, să ne lumineze mințile pentru tot ceea ce vrem să înfăptuim, să lumineze mințile elevilor la a visa și a duce la împlinire visurile lor, anul acesta sau în anii care vor veni. Și nouă, tuturor, multe bucurii. Să trăim această minunată stare a bucuriei de a fi împreună, la evenimente care să ne lumineze mințile și să ne facă mai buni, mai înțelepți”.

Prezent la eveniment, preotul Constantin Ciupu le-a urat elevilor succes mult și ocrotire sfântă.

La acțiune au fost participat și academicianul Alexandrina Cernov, critic și istoric literar dela Cernăuți, dar și scriitoarea Doina Cernica. Academicianul Alexandrina Cernov a spus că la Cernăuți „Zilele Eminescu” au o însemnătate deosebită. „Pentru noi, Eminescu a fost personalitatea cu care a început renașterea românilor, renașterea culturală a românilor din regiunea Cernăuți. Cu el, în 1990 ne-am pornit pe străzile Cernăuților, cu portretul lui Ștefan cel Mare și cu portretul lui Mihai Eminescu, arătând, în fond, care sunt personalitățile noastre principale, ale românilor, mai ales ale românilor din Nordul Bucovinei”, a transmis Alexandrina Cernov.