Înșelăciunile în mediul online au luat un avânt tot mai greu de stăpânit, marea problemă fiind și că este vorba de țepe cu sume mari și foarte mari.
Poliția Suceava a prezentat un nou caz, recent, mai mult decât relevant.
Săptămâna trecută, pe 14 decembrie, Poliția municipiului Fălticeni a fost sesizată direct de către un bărbat din Vadu Moldovei, care a reclamat că începând cu data de 7 septembrie a fost înșelat de cu privire la o investiție către o societate energetică.
Este vorba de acele anunțuri care apar pe Facebook privind investiții în acțiuni Romgaz, în care depui 1.250 de lei și primești suma multiplicată de câteva ori, într-o lună de zile (totul este o farsă care nu are legătură cu compania).
Bărbatul a depus cei 1.250 lei, apoi încă 2.500 de lei prin bancomatul de monede virtuale, așa cum i s-a cerut, pentru a retrage apoi câștigul așteptat. I-au mai cerut și alte sume de bani, doar că respectivul a tot repetat că nu mai are deloc economii.
Escrocii au decis însă să meargă mai departe, profitând de faptul că aveau instalat pe telefonul suceveanului aplicația AnyDesk, care le permite control de la distanță.
Pe 11 decembrie, ”reprezentantul societății energetice” i-a solicitat bărbatului din Vadu Moldovei să efectueze mai multe acțiuni, respectiv fotografierea cărții de identitate, o fotografie de tip selfie și alte operațiuni, în timp ce acesta, prin intermediul aplicației informatice, a efectuat acțiuni în telefonul persoanei vătămate.
Practic, escrocul, având la dispoziție toate datele, a solicitat un credit online băncii la care victima are cont, în funcție de veniturile sale. Banca a aprobat în aceeași zi un credit în valoare de 37.800 de lei.
Tot în aceeași zi, din contul păgubitului a fost retrasă întreaga sumă, de către cel care îi controla telefonul de la distanță.
Polițiștii au întocmit în acest caz dosar penal privind comiterea infracțiunilor de „înșelăciune, „acces ilegal la un sistem informatic” și „efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos”.
Polițiștii atrag atenția asupra înșelăciunilor în mediul online, cele mai multe având următorul mod de acțiune:
Prin intermediul unor reclame și anunțuri promovate pe rețelele de socializare referitoare la servicii de investiții financiare, în care se folosește imaginea unor companii cunoscute listate la bursă sau false mărturii ale unor celebrități, oamenii sunt atrași să investească în escrocherii.
Se promit câștiguri imediate foarte mari prin ”cumpărarea de acțiuni” care vor ”genera dividende” de zeci de mii de lei ”direct pe cardul” utilizatorilor. În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri malițioase cu ajutorul cărora încearcă să obțină date personale și financiare de la utilizatori.
Victimele furnizează date de contact pe formularele puse la dispoziție în acele reclame. Ulterior sunt contactate telefonic de persoane necunoscute, care, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiții online.
Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, este mai mult decât posibil să fie o fraudă!