Poveștile auzite în oraș, duse la țară și strânse „În numele tatălui” au revenit în Suceava, aduse de Natalia Onofrei și prof. univ. Elena Brîndușa Steiciuc

Volumul de povestiri publicate sub titlul „În numele tatălui", scrise de Natalia Onofrei, a fost lansat, sâmbătă, la Muzeul Național al Bucovinei, în prezența autoarei, prezentat de prof. univ. dr. Elena Brîndușa Steiciuc. În fața unei audiențe numeroase, prof. Steiciuc a mărturisit că „prima lectură a cărții a fost un șoc”, senzație încercată și de alți cititori năuciți de banalitatea ticăloșiei personajelor care populează o lume încremenită în „norme societale, reguli, tradiții și ritualuri neschimbate de sute de ani”, în satele din „România profundă”. „Personajele și comportamentul acestora sunt psihanalizabile, având în vedere frecvența unor deviații sexuale cum sunt violul, incestul, pedofilia. Ficțiunile din carte, chiar dacă pe alocuri foarte sumbre, invită la reflecție și sunt presărate cu umor, de multe ori negru. Stilul este impregnat de oralitate, iar limba, în toate registrele ei, este mânuită cu măiestrie”, a arătat prof. Elena Brîndușa Steiciuc.

Umorul negru, sarcastic, abordarea registrului comic despre situații tragice în proza Nataliei Onofrei au fost remarcate și de un alt universitar sucevean prezent la lansare, lectorul univ. dr. Arthur Suciu. Acesta a spus că și el a fost „puțin șocat” de cartea care „a vrut să fie ca o lovitură de ciocan în moalele capului”, însă „există și foarte mult umor, chiar și în povestirea despre pedofilie”.

Personajele Nataliei Onofrei sunt, așa cum a afirmat prof. Steiciuc, lipsite de perspectivă, afectate de „numeroasele schimbări din structura familială și societală din România postcomunistă”, de alcoolism, „șomajul din mediul urban, de capitalismul sălbatic și de politica de cumetrie”, se manifestă cu „animalitatea primară impusă de violență” și au un limbaj vulgar autentic, „de crâșmă”, „de discuții la pahar”. „Până și mamele au un comportament oarecum abuziv, cu obediență oarbă față de norme și reguli, impunându-le descendentelor lor traiectoriile pe care le-au ales; o lume neschimbată din secolul al XIX-lea, cu sărăcie și promiscuitate”, a subliniat prof. Steiciuc. Aceasta consideră că personajele femei sunt cele mai bine conturate, în timp ce personajele masculine sunt „ființe slabe”, „perdanți pe toate fronturile”.

„<În numele tatălui> nu este cartea unui amator, ci a unui autor cu vocație certă, povești de viață impresionante, uneori poate prea întunecate. Cele 15 povestiri sunt scrise într-un ritm alert, cu o bună știință a compoziției narative. Proza curge impecabil, cu secvențe intense, dramatice, care pot constitui substanța unor filme. Autoarea este ea însăși un personaj aparte, cu o cultură literară solidă, după cum o dovedesc textele ei critice”, a afirmat prof. Steiciuc. Totodată, a amintit că autoarea i-a fost studentă, în primul său an de activitate la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Natalia făcând parte din prima generație de tineri basarabeni care au venit să studieze în România, după 1990. După finalizarea studiilor ea s-a stabilit în orașul studenției sale și acum locuiește atât în județul Botoșani, cât și în Suceava.

Înainte de sesiunea de autografe, Natalia Onofrei a declarat cu sinceritate că se aștepta ca „În numele tatălui” să aibă succes, însă dimensiunea acestuia a surprins-o. „Am simțit că voi avea succes, dar nu mă așteptam la asemenea amploare. Este a treia lansare, cu o sală plină de oameni care au citit cartea, o carte care are până acum peste 150 de recenzii”, a spus Natalia. Despre subiectele povestirilor sale a afirmat că sunt „povești auzite la oraș, pe care le-am dus la țară”, într-un mediu care îi era mai familiar.

Autoarea a mai spus că în prezent lucrează la un roman care va fi gata, cel mai probabil, la începutul anului viitor.