Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Niculai Barbă și directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu, au avertizat, miercuri, asupra crizei de specialiști cu care se confruntă muzeele. „Sunt anumite meserii care sunt neacoperite, inclusiv dinspre universitate. De exemplu, restauratori. La Liteni se lucrează la un centru național de restaurare, noi avem un centru regional aici, la muzeu, dar vorbim deja de o criză de restauratori și de specialiști în domeniu. (...) Mai vine și această ordonanță a austerității... Noi am încercat, inclusiv în pandemie, și sigur vom reuși și în condițiile acestei austerități, în care cap de listă a fost pusă cultura, să reușim să facem evenimente, să asigurăm și să continuăm investițiile în infrastructura domeniului cultural, al artei. Lucrurile de patrimoniu nu trebuie să fie afectate, indiferent de vicisitudinile vremii. Nu veți auzi din partea Consiliului Județean decât despre o preocupare foarte clară, categorică, cu privire atât la susținerea financiară pentru patrimoniu, cât și pentru a avea personal de specialitate”, a declarat vicepreședintele Barbă.
Cu mai multe explicații a venit directorul muzeului, Emil Ursu, care a subliniat că „până nu va exista o salarizare corespunzătoare nu vor exista specialiști în muzee”. Acesta a amintit de o recentă ordonanță de urgență adoptată de guvern, prin care salariul minim pentru muncitorii din construcții și agricultură a fost majorat la 4.000 de lei și a subliniat că un muzeograf clasa de nivel I A, cu vechime maximă, cu normă de hrană, din muzeele naționale din România, are un salariu de 4.200 de lei; în învățământ, un cadru didactic are în jur de 7.500 de lei. „Și noi discutăm de apetență pentru muzee... Salarizarea se referă nu doar la muzeografi, ci și la restauratori, la conservatori. Suceava face eforturi foarte mari, dar din păcate cei la București nu înțeleg că această țară este mai largă decât Ilfov. În București salarizarea este ceva mai generoasă, dar nu la muzee, bineînțeles. Fără muzeografi, conservatori, restauratori, fără salariații din muzee nu există memorie culturală a unui neam. Și asta e valabil nu doar în România”, a afirmat Emil Ursu.
Directorul muzeului a declarat că, deși România are un patrimoniu foarte generos, nu i se acordă atenția cuvenită, deși, paradoxal, „când ne vin rude, când avem invitați, unde-i ducem, ca să ne lăudăm cât de vechi, de interesanți și de importanți suntem? La muzeu”. „Ușor, ușor, cu salarizarea pe care o avem, s-ar putea să nu-i mai ducem la muzeu pentru că muzeele s-ar putea să fie închise”, a spus Emil Ursu. Închise sau deschise o dată pe săptămână de un voluntar, de regulă pensionar, cum se întâmplă deja cu astfel de instituții de cultură din unele state europene.