Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” a marcat Ziua Mondială a Poeziei, 21 martie 2023, printr-un eveniment cultural deosebit, la care invitat special a fost scriitorul Nichita Danilov, care și-a lansat volumul de poeme „Și Dumnezeu a fost țărână” (Chișinău, Editura Cartier).
Bucuria organizatorilor a fost deplină văzând că Sala de Artă „Elena Greculesi”, unde a avut loc evenimentul, a fost plină de iubitori de cultură, de poezie, oameni de toate vârstele, elevi, profesori, scriitori, artiști etc.
Nu au lipsit de la acțiunea culturală membri ai Societății Scriitorilor Bucovineni și ai Uniunii Scriitorilor din România, prieteni și cunoștințe ale scriitorului Nichita Danilov, despre care criticul literar Paul Cernat spunea că„nu e doar unul dintre poeții de mare pondere ai <generației ’80> (alături de Mircea Cărtărescu, Ion Mureșan și alți doi-trei), ci și singurul ei poet metafizic în toată puterea cuvântului. Poate ultimul, la acest început de mileniu, până la proba contrarie…”.
Nelipsite de la evenimentele culturale remarcabile organizate de Biblioteca Bucovinei, stareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon, și stavrofora scriitoare Elena Simionovici, tot de la Mănăstirea Voroneț, președinta de onoare a Societății Scriitorilor Bucovineni, au avut scurte intervenții în cadrul evenimentului, vorbind publicului despre poezie, cultură, cărți.
Evenimentul a fost moderat de directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, dr. Gabriel Cărăbuș, care, de fiecare dată, reușește să transmită un gând, asemeni unui liant, ce unește publicul și îl face să se simtă la Bibliotecă ca într-o mare familie de iubitori de carte.
· Nichita Danilov scrie despre iubire, scrie despre poezie, despre Bine și Rău, despre transformările ființei umane
Cel mai recent volum de poezie semnat de Nichita Danilov (născut în satul Climăuți, comunaMușenița, județul Suceava), „Și Dumnezeu a fost țărână”, a fost prezentat de criticul literar Isabel Vintilă și de poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni.
Volumul lui Nichita Danilov, spune Isabel Vintilă, „se construiește în jurul unei metafore complexe așa cum se anunță încă din titlu. Țărâna reușește să cuprindă în semnificațiile sale ipostaze ale vocii poetului preocupat în acest volum de regăsirea propriilor origini, dar și de drumul care urmează a-i fi revelat prin intermediul experiențelor poetice și spirituale”.
Titlul volumului „Și Dumnezeu a fost țărână” imprimă ideea că Dumnezeu este la fel de aproape de ființa umană ca în momentul Facerii, susține criticul literar Isabel Vintilă. „Cu alte cuvinte, acel act divin întreprins după chipul și asemănarealui Dumnezeu este cu atât mai actual cu cât Creatorul înțelege în profunzime chinurile, zbaterile, speranțele și bucuriile ființei umane, deoarece în momentul Facerii Creatorul a fost una cu Ființa umană, <a fost țărână>. Mai mult, în ipostaza sa umană, lui Dumnezeu nu i-au fost străine limitele umane, ale ființei de humă pe care cândva a creat-o. (...) Poetul Nichita Danilov scrie despre iubire, scrie despre poezie, despre Bine și Rău, despre transformările ființei umane, despre frumusețe și împlinire, despre moarte și speranță. Din toate acestea, poetul alege lumina, fiind mereu conștient de extrema acesteia: <Spun întotdeauna da, / căutând să nu-l rostesc pe nu/ pentru că mi-e teamă de partea întunecată a luminii/ Întotdeauna când spun da. În surdină îl rostesc și pe nu: / și asta fiindcă știu că afirmațiile te lasă / la fel de descoperit în fața realității ca și negațiile> (Da)”, mai reiese din prezentarea Isabelei Vintilă.
· Scriitorul Nichita Danilov se arată a fi conștient de faptul că omul nu poate fi închis într-un concept metafizic și își modulează discursul
Pentru că tot era Ziua Mondială a Poeziei, cei care au luat cuvântul au citit mai multe poeme din cartea „Și Dumnezeu a fost țărână”, volum în care, spune poetul Ovidiu Vintilă, „scriitorul Nichita Danilov se arată a fi conștient de faptul că omul nu poate fi închis într-un concept metafizic și își modulează discursul focusându-se pe datele imediate sau de durată ale unei conștiințe pe care o plasează într-un spațiu infinit: <de aceea atunci când dansez/ voi mă vedeți că stau pe loc/ executând undeva suspendat în eter dansul lui Shiva;/ de aceea atunci când tac,/ se deschid în trupul meu nenumărate guri/ care încearcă să mă înghită cu totul/ înfășurându-mă în plasa unor cuvinte nevăzute;/ de aceea atunci când vorbesc,/ chipul meu se adâncește/ în cea mai cumplită muțenie;/ > (Eu). Încă din debutul cărții, observăm, Nichita Danilov se plasează în aerul tare al paradoxalului, marea sa certitudine fiind aceea că omul, dar și divinitatea sunt indefinibile”. Tot Ovidiu Vintilă punctează că pe parcursul cărții ni se comunică starea apocaliptică pe care o resimte Nichita Danilov și o trăim și noi, ceilalți: „E ca și cum am sta cu toții în tranșee” (Așteptare). Poetul ajunge într-un târziu, la capătul nopții, acasă: „am ajuns acasă, simțind că tot răul/ și toată nebunia orașului/ mi-au pătruns sub epidermă” (Acasă). Făcând referire la finalul volumului, în poemul „Împlinire”, spune Ovidiu Vintilă, „pregnanta metaforă a țărânii care apare și în titlu este descrisă prin imaginea galeriilor de cârtiță, acestea fiind dublate de galeriile pe care luna și le sapă în ceruri. Poezia lui Nichita Danilov, și din această carte, este atât de simplă și de frumoasă întocmai ca adevărul enunțat prin intermediul ei: <Cârtița sapă un labirint/ de galerii sub pământ;/ Luna își sapă nesfârșite/ galerii în ceruri./ În fața micului/ și-a marelui Tot,/ lumea de aici/ e tot una cu lumea de dincolo.> (Împlinire)”.
Scriitorul Nichita Danilov a mulțumit organizatorilor pentru invitație, publicului pentru prezență, a recitat mai multe poeme din cartea sa „Și Dumnezeu a fost țărână”, a povestit și despre felul în care a reușit să dea viață acestei cărți, iar la final a oferit autografe.