Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
"Pădurea nu trăieşte numai cu căldura soarelui, cu ploaia cerului, ci trăieşte, mai cu seamă astăzi, cu roua inimii omeneşti, care poate face şi păstra pădurea în piatră seacă şi care, atunci când lipseşte, usucă cele mai frumoase păduri pe care ni le-ar fi dăruit un Dumnezeu iubitor al pământului românesc."
(M. Drăcea – renumit silvicultor, promotor al silvotehnicii moderne)
Campania de împăduriri de primăvară, cea mai importantă activitate de regenerare a pădurilor, a demarat la Suceava chiar de Ziua Internaţională a Pădurilor.
Pentru 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a propus să planteze circa 20 de milioane de puieți forestieri și să regenereze 9.643 hectare de fond forestier proprietatea publică a statului, în cadrul campaniei de împăduriri de primăvară.
Din acestea, pe 6.766 hectare vor fi efectuate regenerări naturale, iar pe 2.877 hectare, regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri.
Cele mai mari suprafețe care vor fi împădurite în primăvara acestui an, din întreaga țară, sunt la Direcția Silvică Suceava.
În primăvara acestui an silvicultorii suceveni vor împăduri 950,14 ha, iar alte 918,14 hectare de regenerări naturale sunt rodul muncii asidue a silvicultorilor suceveni de-a lungul ultimilor doi ani, căci regenerarea pădurii nu se realizează numai prin împăduriri, ci sunt practicate și tratamente silvice care stimulează regenerarea naturală, creditată ca fiind mai sigură și mai sănătoasă decât plantarea.
Comparativ, cele mai mari suprafețe care vor fi regenerate prin plantări în alte județe sunt la Vrancea, cu 223 hectare, și Mureș, cu 156 hectare, în vreme ce prin lucrări de regenerări naturale, următoarele suprafețe, ca mărime, din țară sunt la direcțiile silvice Bacău, cu 580 de hectare, și Arad, cu 420 hectare.
Campania de împăduriri de primăvară se suprapune, parțial, cu Luna Plantării Arborilor, marcată anual, între 15 martie și 15 aprilie, conform Codului Silvic.
133 de milioane de puieți de arbori, plantați doar în ultimii cinci ani
Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 13.126 de hectare fond forestier, 8.893 hectare prin regenerări naturale și 4.233 hectare prin regenerări artificiale, lucrări de completări curente în plantații pe 2.368 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 826 hectare, pentru toate lucrările fiind alocat un buget de 220,4 milioane lei.
În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și 24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
76% din fondul forestier al judeţului, administrat de Direcția Silvică Suceava
Direcţia Silvică Suceava administrează cel mai întins şi mai valoros fond forestier din ţară. Resursa regenerabilă reprezentată de pădurile Bucovinei a fost şi este unul dintre cele mai importante avantaje pentru economia judeţului Suceava, pentru locuitorii acestuia, fiind totodată şi temelia contribuţiei substanţiale aduse de direcţia silvică suceveană în îndeplinirea criteriilor de performanţă ale RNP – Romsilva. Altfel spus, în plan economic, ecologic şi social strict judeţean, Direcţia Silvică Suceava a rămas, până azi, una dintre cele mai mari, stabile şi eficiente unităţi productive sucevene.
„Direcţia Silvică Suceava administrează 76% din întregul fond forestier al judeţului – ce cuprinde o suprafaţă de peste 440.000 ha, desfăşurată într-un imens amfiteatru natural, de la lunca Siretului până la Munţii Rodnei şi Călimani.
Imensitatea acestui spațiu administrat de silvicultori poate oferi oricui o primă imagine a efortului, răspunderii şi a dimensiunii importanţei sociale a muncii slujitorilor suceveni ai pădurii. Este de înţeles că salvarea și extinderea pădurii nu se pot face festivist, prin iniţiative şi participare individuală, ocazională, oricât de bine-venită ar fi aceasta. Asemenea campanii şi programe de reconstrucţie ecologică presupun fonduri substanţiale, pregătire, organizare, mijloace umane, financiare şi tehnice importante.
Este ceea ce face, an după an, prin tradiţie, vocaţie şi statut, Direcţia Silvică Suceava”, a precizat Sorin Ciobanu, șeful silvicultorilor suceveni.
Mesaj de suflet al silvicultorilor, de Ziua Internațională a Pădurilor
Refacerea pădurilor e o misiune şi o activitate permanentă şi prioritară a silvicultorilor suceveni, continuatori ai unei tradiţii întemeiate şi transmise prin generaţii de vrednicii lor înaintaşi.
Lucrările legate de asigurare a pădurii de mâine sunt cele care legitimează şi dau sensul adevărat muncii unui silvicultor.
Pentru asigurarea realizării programului de împăduriri, la nivelul Direcției Silvice Suceava au fost produși în medie pe ultimii cinci ani 12,735 milioane puieți, din care apți pentru plantat în primăvara următoare au fost 4,6 milioane puieți.
Legat de această activitate, șeful silvicultorilor suceveni, Sorin Ciobanu, a ținut să transmită un mesaj de suflet despre legăturile invizibile, dar extrem de puternice dintre om și pădure:
„Omul, fiinţă fragilă şi trecătoare, dar adesea trufaşă şi nechibzuită în acţiunea sa, precum şi omenirea în ansamblul ei, datorează mult pădurii, această străveche <societate vegetală>, mult mai stabilă şi mai funcţională – prin justa cumpănă realizată de natură între relaţiile de concurenţă şi cele de întrajutorare – decât oricare dintre societăţile omeneşti din trecut şi de astăzi. Pădurea i-a fost fiinţei umane, încă din timpuri imemoriale, sprijin salutar, sursă de hrană şi căldură, adăpost primitor în vremurile de restrişte. Dintotdeauna, cum frumos a consemnat folclorul nostru, codrul ne-a fost un frate bun, generos și tăcut. Din păcate, de prea multe ori în devenirea sa, omul nu a dat dovadă de frăţie, de reciprocitate în lunga sa relaţie – majoritar distructivă – cu ecosistemul forestier planetar. Mulţimea exemplelor de viaţă şi de convieţuire socială oferite nouă de arbore şi pădure este impresionantă şi depăşeşte percepţia noastră. Dar, ce anume – ar putea întreba cineva – pot să înveţe oamenii, fiinţele gânditoare, de la un... arbore? Din nenumăratele lecţii posibile, ne vom opri aici doar la două. Arborele este, prin excelenţă, o fiinţă tenace, verticală, ce tinde neobosit spre înalt, spre Soare. Dar salutara consecvenţă vegetală e pervertită nu o dată de fiinţa gânditoare în vanitate şi în orgoliu. Din fericire, omul contemporan începe să devină tot mai convins de adevărul conţinut de acea axiomă care ne reaminteşte că arborii au precedat primul om pe pământ şi îi vor supravieţui ultimului pământean! Viitorul şi bunăstarea socială nu pot fi nici măcar imaginate în lipsa unor masive verzi întinse, sănătoase, productive.
Omenirea, în integralitatea ei, devine tot mai conştientă de aceste adevăruri şi de miza esenţială pe care o reprezintă pentru supravieţuirea, sănătatea şi bunăstarea ei, salvarea Pădurii planetare. Este de fapt, pentru noi, slujitorii suceveni ai pădurii, un motiv în plus pentru a-i îndemna pe concetăţenii noştri să planteze cel puţin un arbore, o floare, să-şi împrospăteze, de primăvară, casa, ograda ori grădina, să-şi bucure mintea şi sufletul numai cu gânduri şi fapte bune. Este esenţa dorinţei noastre de a sădi în sufletul oamenilor acele necesare sentimente de respect faţă de natură, de viu, premisă a salutarei purificări spirituale, atât de necesare în aceste vremuri încrâncenate şi egoiste.
Nutrim speranţa că tânăra generaţie va confirma pe deplin adevărul relevat de această frumoasă constatare şi îndemn: arborele plantat de mâna ta, omule, este cel mai sigur inel de logodnă cu viitorul!”
