Economii de peste 10 milioane de euro pentru Primăria Suceava, prin închiderea „în situ” a gropii de gunoi temporare de la Ipotești

Gestionarea corectă a deșeurilor pe care le producem, de la colectare, sortare, selectare, depozitare, tratare, până la neutralizare și implementarea măsurilor necesare pentru a nu afecta mediul înconjurător, înseamnă costuri uriașe, de care cei mai mulți dintre noi nu avem habar.

Tocmai de aceea, închiderea „in situ” a gropii de gunoi (platforma temporară de deșeuri menajere) de la Ipotești, unde a fost dus tot ce s-a colectat din municipiul Suceava de la închiderea gropii de gunoi de pe Mirăuți (Călău), până la deschiderea depozitului ecologic de la Moara, a luat o povară financiară uriașă, de peste 10 milioane de euro, de pe „umerii” municipalității sucevene, dar și ai locuitorilor, care trebuiau să acopere cumva acele costuri.

Mutarea unui „munte” de gunoi

„În urma unei analize de relocare a deșeurilor reziduale de la Spațiul temporar de stocare Ipotești la Depozitul final Moara, am constatat că totalul costurilor de relocare și depozitare ar fi de 46.905.891,44 lei (TVA inclus). Transferarea cantității totale de deșeuri s-ar fi făcut într-un interval de 4 ani cu un total de 4.280 de curse și cu riscul de a fi redus considerabil Depozitul Moara pe o perioadă de funcționare de aproximativ 3 ani”, a precizat viceprimarul Lucian Harșovschi. Iar asta fără a fi luat în calcul și transformarea terenului care a funcționat în groapă de gunoi într-unul „prietenos” cu mediul.

Asta deoarece în urmă rămânea un teren degradat, pe care din noiembrie 2014 și până în iulie 2019 au fost depozitate 428.204,46 mc deșeuri.  

Un „munte” de gunoi, produs în doar cinci ani, de locuitorii Sucevei.

1,8 milioane de euro atrase din fonduri norvegiene

În schimb, administrația locală a găsit o altă soluție, prin care nu doar că nu a mai cheltuit o sumă uriașă de la bugetul local, ba chiar a atras fonduri externe, nerambursabile.

„Datorită ultimelor reglementări legale și a costurilor mari de a transporta groapa de gunoi la Moara, am preferat să luăm măsuri prin implementarea proiectului <Închiderea depozitului temporar de deșeuri municipal Ipotești, jud. Suceava, in situ> (în mediul natural, la fața locului).

Contractul de finanțare l-am semnat la data de 24 noiembrie 2022 la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Proiectul a fost finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) în cadrul Programului de finanțare <Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice și Ecosisteme>, fiind și primul proiect pe mediu al municipiul Suceava implementat prin Granturi Norvegiene”, a explicat Lucian Harșovschi, care se ocupă de implementarea proiectului, termenul limită fiind 30 aprilie 2024.

Societățile contractate pentru implementarea proiectului și închiderea depozitului temporar din Ipotești sunt SC Diasil Service SRL și SC Ritmic Com SRL (asociați). Valoarea totală a proiectului este de 8.640.758,92 lei (inclusiv TVA), adică 1.746.278,15 euro.

Măsurile care se iau pentru transformarea muntelui de gunoi într-un spațiu verde

Având în vedere cantitatea mare de deșeuri depozitată și scopul de a îmbunătăți, revitaliza și reduce poluarea aerului în mediul urban, pașii necesari pentru implementarea proiectului sunt:

a)     Pregătirea zonei amplasamentului și a zonelor de la marginea depozitului, îndepărtarea și depozitarea deșeurilor;

b)    Recondiționarea terenului de construcție, realizarea drumului de acces, realizarea sistemului temporar de colectare și evacuare a apei de suprafață;

c)     Realizarea instalației pentru gazul de depozit, colectarea levigatului din depozit;

d)    Realizarea instalației pentru monitorizarea apei freatice;

e)     Amenajarea peisagistică și împrejmuirea cu gard;

f)      Instalarea sistemului fotovoltaic off grid și al rețelei de distribuție a aerului;

g)    Construirea stratului de drenaj pentru gazul de depozit;

h)    Execuția stratului de etanșare cu geocompozit bentonitic (sunt materiale tip "sandwich" realizate din două geotextile umplute cu bentonită sodică, cu masa între 3000 – 6000 g/mp, consolidate prin interțesere);

i)       Amplasarea geotextilului între geocompozit bentonitic și materialul de umplere;

j)       Execuția stratului de cultivare și a stratului din pământ vegetal.

La final, terenul degradat va fi transformat într-un frumos spațiu verde, un cadru natural optim de petrecere a timpului în aer liber, care contribuie și la reducerea nivelului de poluare prin purificarea aerului.