Lucrări ale pictorului ardelean Cornel Vana, care de 40 de ani trăiește din pictură, expuse în Foaierul Muzeului de Istorie

29 de lucrări semnate de pictorul ardelean Cornel Vana, care de 40 de ani trăiește din pictură, au fost expuse marți, 17 ianuarie 2023, în Foaierul Muzeului de Istorie. Vernisajul expoziției de pictură „Centurionul din Capernaum - Ferestre Epifanice” s-a făcut în prezența artistului plastic Cornel Vana, dar și a unui număr mare de prieteni, artiști plastici profesioniști și amatori din Ardeal, din Cluj.

Cu prilejul acestei expoziții, Pinacoteca Muzeului Național al Bucovinei s-a îmbogățit cu 10 lucrări noi, care au fost donate de către autor. În multe din compozițiile artistului Cornel Vana expuse la Suceava apar ilustrate slujbe liturgice, apar elemente de cult, precum icoane, potir, cruce, cădelniță etc., dar accentul se pune pe interacțiunea omului cu obiectul de cult și oamenii consacrați cultului. Expoziția se poate vizita până pe 26 februarie 2023.

·        Vana este un artist care prezintă în tablourile sale „poporul trăit în Carpați”

Cuvântul de deschidere l-a avut Ion Mareș, director adjunct al Muzeului Național al Bucovinei, care a afirmat că expoziția de pictură „Centurionul din Capernaum - Ferestre Epifanice”, semnată de Cornel Vana, este una impresionantă. „Mi-a plăcut și numele expoziției. Găsim Centurionul, ceea ce înseamnă că romanii sunt acasă în Ardeal, dacii la fel, românii la fel”, a adăugat Ion Mareș, care a apreciat și costumul popular autentic pe care l-a purtat artistul la vernisaj.

Șeful Biroului de Artă, Gabriel Herea, a spus că expoziția de pictură are două titluri: „Centurionul din Capernaum - Ferestre Epifanice”, pentru ca pictorul Cornel Vana să mărească și mai mult misterul din jurul programului său iconografic.

Cornel Vana locuiește în Turda, dar s-a născut pe 10 martie 1957, în Cacova Ierii, comuna Iara, județul Cluj, și în permanență se raportează la acel spațiu rural, dintre județele Cluj și Sălaj. „Vana este un pictor care de 40 de ani trăiește din pictură, ceea ce este un semn de exclamare foarte important, pentru că foarte rar se întâmplă așa ceva. Un om care reușește acest lucru înseamnă că a creat pe gustul oamenilor, înseamnă că oamenii s-au regăsit în ceea ce el a creat, înseamnă că oamenilor le-a făcut plăcere să aibă în casele lor o lucrare Cornel Vana”, a spus Gabriel Herea, dezvoltând ideea că pictorul Cornel Vana „pictează despre oameni”, este un cronicar care ne aduce pe simeze o realitate, o realitate pe care a trăit-o în copilărie și pe care o trăiește până astăzi. Vana este un artist care prezintă în tablourile sale „poporul trăit în Carpați”.

·        Cornel Vana folosește o cromatică de o netăgăduită forță și sensibilitate

Cornel Vana este considerat un pictor amator, absolvent al Școlii Populare de Artă, mai spune Gabriel Herea, dar pictor care trăiește din pictură, care creează în municipiul Turda, în proximitatea Bisericii Rățeștilor, spațiu legat intim de lupta seculară a românilor transilvăneni pentru identitate culturală și spirituală. Împlinind o carieră artistică debutată în 1983, Cornel Vana este cunoscut ca un plastician responsabil care a creat o operă cu un discurs strâns legat de modurile de exprimare ale naturii umane în contextul culturii plastice și religioase a românității intracarpatice.

Președinta Asociației Artiștilor Plastici Cluj, Dorina Pop, prezentă la vernisaj, împreună cu un grup mai mare de artiști plastici amatori și profesioniști veniți din Ardeal, a spus printre altele că pictorul Cornel Vana lasă imaginația să zboare, în universul creionat și creativ al minții, de la pictura alb-negru, la combinații cromatice și alegorii, prin expresii și sugestii, atent reprezentate pe pânze. Arta pictorului Cornel Vana, a mai spus Dorina Pop, „hrănește rădăcinile culturii noastre, iar noi avem datoria să-l lăsăm pe artist liber să-și urmeze viziunea indiferent unde îl duce. Pretențios din fire, pretențios la culoare, Cornel Vana folosește o cromatică de o netăgăduită forță și sensibilitate. Fără iubire sinceră, muncă titanică și talent, domeniul artelor vizuale ar rămâne inacceptabil”.

·        Libertate artistică

La vernisajul expoziției semnate de Cornel Vana a fost prezentă și pictorița Margareta Maria Catrinu, care, folosind cuvinte care să ne fie tuturor de folos, a spus că pictorul Cornel Vana „m-a obișnuit, pe mine cel puțin, văzându-i lucrările, cu acel spațiu românesc pe care noi îl știm, și-l simțim și l-am intuit prin filozofia și poezia lui Blaga”. „Eu apreciez această forță a pictorului Cornel Vana, vitalitatea, și cred că sufletul lui este nutrit de poezie, de cuvinte. De altfel, a scris și câteva volume, are și colecții de artă, colecții de haine populare vechi, deci este un artist căruia îi urez un viitor în artă și în cultură”, a completat Margareta Maria Catrinu.

La final, pictorul ardelean Cornel Vana a mulțumit Muzeului Național al Bucovinei pentru primirea caldă, pentru găzduire, pentru panotarea tablourilor, spunând: „Nu m-am simțit așa bine nicăieri. Vă mulțumesc tuturor. (...) La muzeul din Cluj nu am fost chemat. Și vorba lui Iisus Hristos: <Nimeni nu este Mesia în satul lui>”.

Cornel Vana susține că zona sacrului, iconografia, pictura bizantină și practica picturii de șevalet îi dau o anumită libertate câștigată și totodată o atenție sporită a structurii compoziționale, pornind de la icoană, frescă și chiar text chirilic, implicând simboluri creștine, dar și laice. La final, Vana l-a citat pe Nicolae Steinhardt: „Dăruind, vei dobândi!”, după care a oferit fiecărui participant la vernisaj câte un album de artă cu autograf.