Numărul copiilor care sunt aduși la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava a crescut foarte mult odată cu începerea sezonului rece, a informat, luni, purtătorul de cuvânt al unității medicale, dr. Dan Teodorovici. Motivul este apariția virozelor respiratorii, care reprezintă circa 60% din totalul cazurilor de copii care se prezintă în UPU în decurs de 24 de ore. Dr. Teodorovici spune că în zilele de lucru ajung la UPU- Pediatrie cca 70 de copii, iar în zilele de weekend, numărul lor crește la 90-100.
Luni la amiază, în secția Pediatrie a spitalului erau internați 70 de copii, marea majoritate cu viroze respiratorii, iar 12 copii aveau nevoie de mască de oxigen. „Numărul mai mare de viroze la copii se explică atât prin prezența unui sistem imunitar insuficient dezvoltat, care nu poate oferi o protecție eficientă împotriva patogenilor, cât și prin modul de transmitere aerian al patogenului în cadrul colectivităților. Copiii se pot îmbolnăvi de viroze respiratorii de 6-8 ori pe an. Chiar dacă în acest an numărul cazurilor înregistrate la copii este mai mare decât în anii precedenți, părinții trebuie să știe că primul rol în tratamentul acestor afecțiuni îl au medicul de familie și/sau medicul pediatru din ambulator, unde trebuie să se adreseze prima dată la aparitța simptomelor”, a arătat dr. Teodorovici.
Când trebuie să se prezinte părinții cu copiii în UPU și când se pot adresa medicului de familie sau celor din ambulatoriu a explicat medicul pediatru din UPU Suceava, dr. Petruța Demuth.
Dr. Demuth a afirmat că un copil care tușește, îi curge nasul sau are nasul înfundat, chiar dacă face febră, se prezintă la medicul de familie și va primi tratament simptomatic corespunzător. „Este foarte importantă izolarea copilului la domiciliu pentru că va fi mai bine hidratat și administrarea medicamentelor se poate face corect”, a spus dr. Demuth. Medicul consideră că părinții pot aștepta 2-3 zile înainte de prezentarea la medic în cazul următoarelor simptome: febră - bine tolerată 2-3 zile, tuse, scaune diareice, dar cu apetit păstrat pentru lichide, rinoree. „În condițiile în care febra nu cedează la antipiretice, copilul prezintă stare generală influențată, vărsături, respirație dificilă, familia se va prezenta la camera de gardă sau la Unitatea de Primire a Urgențelor”, subliniază medicul.
· Când copilul trebuie dus direct la Urgență
Ea a precizat că există și situații în care este necesară prezența la camera de gardă încă din ziua de debut a simptomelor: febră mai mare de 38 grade la sugarul cu vârsta mai mică de 3 luni, febră care nu cedează la administrarea de antitermice sau apare la interval de 2-3 ore, febră la copilul cu boli cronice, dureri de cap intense, somnolență, agitație pronunțată sau modificarea stării de conștiență, respirație dificilă, vărsături care nu pot fi controlate, diaree cu refuzul alimentatței, erupții extinse pe piele, dureri abdominale intense.
De asemenea, dr. Demuth insistă ca părinții să nu administreze copiilor medicamente fără o evaluare medicală în prealabil. Este vorba inclusiv despre antitermice, care trebuie administrate în doză corespunzătoare, în doze prea mari fiind toxice pentru ficat.
Totodată, părinții trebuie să știe că un copil cu malformații cardiace, boli respiratorii cronice sau un copil prematur sunt mai predispuși la complicații. „De ținut minte: nu ducem sugarii mici la locuri de joacă, separăm un nou născut sau sugar mic de frații mai mari răciți ”, a atenționat dr. Petruța Demuth, medic primar pediatru în cadrul UPU Suceava.
Deoarece viroza respiratorie este o infecție a căilor respiratorii superioare și/sau inferioare cauzată de un virus și nu de o bacterie, administrarea antibioticelor de la debutul simptomelor este contraindicată. „Antibioticele se folosesc pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii și nu de virusuri”, a subliniat medicul.
Foarte importante pentru prevenirea virozelor respiratorii sunt măsurile igienico-sanitare: izolarea copiilor bolnavi, spălatul frecvent al mâinilor, dezinfectarea suprafețelor și obiectelor atinse de persoane contaminate, evitarea contactului mâinilor persoanei contaminate cu ochii, nasul sau gura copilului, evitarea contactului direct cu persoana contaminată. Dr. Petruța Demuth a explicat că anumite virusuri pot supraviețui mai mult de 30 de minute pe suprafața pielii, câteva ore pe suprafețe de contact atinse de persoane infectate și mai mult de 24 de ore pe șervețelele nazale contaminat.
Un aspect „valabil atât pentru pacienții pediatrici, cât și adulți”, anume că „medicina primară nu se face în UPU”, a fost subliniat de purtătorul de cuvânt, dr. Dan Teodorovici, medic urgentist. Acesta a declarat că multe diagnostice care se pun în departamentul de urgență sunt „prezumtive, nu de certitudine”. „De aceea medicul din UPU recomandă aproape de fiecare dată continuarea investigațiilor prin ambulator cu ajutorul medicului de familie pentru acei pacienți care nu necesită internare. Rolul medicului de urgență este de a stabiliza pacientul critic și de a identifica acele patologii cu risc crescut de deces în următoarele ore sau câteva zile, de a pune un diagnostic cât mai corect, chiar dacă prezumtiv, pentru ca pacientul să fie internat pe secția care trebuie, diagnostic care va fi confirmat pe parcursul internării”, a declarat dr. Teodorovici. Totodată, acesta recomandă insistent ca pacienții să nu mai refuze, când li se propune internarea. „Nimeni nu internează prin Urgență din lipsă de pacienți, ci pentru că trebuie. La UPU -Pediatrie se întâmplă și mai des ca la noi, ca mame cu copii în stare gravă, copii cu dispnee, să refuze internarea”, a mai spus medicul.