Dialoguri culturale desfășurate sub privirile calde ale „Îngerului de serviciu”

Sala Bibliotecii Municipale „Tudor Flondor” din Rădăuți a fost, zilele trecute, spațiul privilegiat al unei întâlniri de suflet și pentru suflet, concretizată într-un dialog ce i-a avut ca protagoniști pe autorul Ciprian Albu, semnatarul romanului „Înger de serviciu” (Editura Lebăda Neagră, Iași, 2022) și profesorul Florin George Popovici, cadru didactic la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, un îndrăgostit de universul complex al filosofiei și de cuvântul scris cu tact și eleganță. Potrivit comunicatului primit la redacție,  astfel de întâlnire nu este deloc întâmplătoare, ea reprezintă mai curând concretizarea raportului privilegiat pe care cândva ilustrul gânditor german J. W. Goethe l-a așezat sub denumirea generică de „afinități elective”: Ciprian Albu, absolvent al instituției de învățământ din Rădăuți, a dialogat cu un dascăl al colegiului din urbea bucovineană, având ca pretext universul de discurs al literaturii. Întâlnirea a debutat cu lectura recenziei realizate Florin George Popovici la volumul ”Înger de serviciu”, reușită literară despre care profesorul rădăuțean a admis că „se înscrie în categoria scrierilor ce pot fi numite fără niciun fel de riscuri lecturi paradoxale: deși se citește cu o relativă lejeritate, într-o manieră ce corespunde ritmului alert în care trăim, romanul își invită cititorul să abandoneze graba specifică veacului, pentru a asista sau, mai degrabă, pentru a experimenta, detașat, sincer și fără prejudecăți, o poveste de iubire. Farmecul lecturilor paradoxale constă în aceea că acestea permit cititorului ca, dincolo de scene și secvențe decupate din viața reală, din concretul existenței, să descopere abstractul, ideea, eidos-ul platonician. Așa se întâmplă și în romanul ”Înger de serviciu”: dincolo de frământările personajelor, de alegerile, satisfacțiile, căderile, tristețile și bucuriile lor, întrevezi eternul omenesc, Iubirea, Suferința, Boala, Voința, Vulnerabilitatea, tot ce formează Destinul atât de complex și fascinant al Naturii Umane”. Manifestarea a continuat cu o sesiune de întrebări adresate autorului cu privire la mentorii literari care l-au inspirat, provocându-l, prin opera lor, să devină el însuși un artizan al scrisului, despre obișnuințele ce constituie meșteșugul scriiturii, distincția dintre un scriitor și dezarmanta categorie a producătorilor de conținut în era freneziei digitale, totodată despre dificultățile și provocările cu care se confruntă un scriitor în contextul frământat al realității românești (relația problematică dintre autor și edituri). Întâlnirea a continuat cu o serie de întrebări referitoare la modul în care a fost gândit și scris romanul ”Înger de serviciu”, o incursiune în ceea ce poate fi numit atelierul creativității autorului. S-au atins, în cadrul dialogului, aspecte profunde, precum „enigma lui Borges” (cartea care „îl scrie” pe scriitor), raportul dintre iubire și suferință, rolul muzicii în procesul elaborat al creației literare, tentația scepticismului și condițiile de posibilitate ale unei salvări prin creația artistică. Nu au fost ignorate din registrul discursiv nici planurile și perspectivele autorului, proiectele literare pe care autorul le-a împărtășit, fără false modestii, audienței. Întâlnirea s-a finalizat cu o sesiune de autografe și o suită de conversații degajate. Timp de aproape două ore, în urbea rădăuțeană asaltată de stropii de ploaie ce au anticipat prima ninsoare din acest an, o carte a devenit pretextul unui colocviu interesant menit a ne aminti ceea ce filosoful Constantin Noica, admirabil dascăl și întemeietor de școală a înțelepciunii, a admis cândva ca fiind modul privilegiat al ființării omenești: măcar din când în când, dobândim șansa miraculoasă de a deveni marca vizibilă a curiozității ce se plimbă prin lume. La finalul comunicatului semnat de purtătorul de cuvânt de la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, profesor doctor Florin George Popovici se arată: „Felicitări, Ciprian Albu, pentru că, în plimbarea ta prin lume, ai ales să împărtășești reușita ta literară cu comunitatea în care te-ai format. Îți doresc să dăruiești lumii cât mai multe astfel de întreprinderi literare!”.