Lansare de carte și miniconcert de muzică inspirată din folclorul african, la Biblioteca Bucovinei

Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” organizează miercuri, 19 octombrie, la ora 12:30, în Sala de Artă „Elena Greculesi”, lansarea cărții Spam Book, autor Călin Torsan. Evenimentul cultural va cuprinde și un miniconcert de muzică inspirată din folclorul african, susținut de Călin Torsan („avangardistul avangardei muzicale româneşti”) și maşinist-percuţionistul Marius Achim, membri ai Grupului muzical „Multumult”.

Conform https://cdpl.ro/, autorul Călin Torsanvorbește despre romanul Spam Book: „Din momentul când mi-a venit ideea acestei cărți și până la finalizarea ei în forma pe care o răsfoiți acum, am adunat o droaie de mesaje spam, sosite pe cele patru adrese electronice la care am acces: două personale, una de serviciu, iar ultima ținând de un alt experiment literar. Atenția mi-am îndreptat-o exclusiv spre cele ce aparțineau categoriei phishing, adică disperatele încercări frauduloase de-a stoarce parale chiar și din piatră seacă.
Multe dintre mesajele pe care urmează să le citiți au fost redactate într-o engleză aproximativă, așa că mai întâi le-am tradus, apoi le-am dat o oarecare eleganță stilistică. Exprimările greoaie și pline de greșeli pot fi dovezile suficiente că afacerile respective n-au presupus niciodată colaborarea cu eventuali consultanți literari. Însă ele ne pot contura geografia aproximativă a zonelor de unde provin asemenea oportunități halucinante de business. Onomastica inexactă a pretinșilor expeditori argumentează suplimentar această ipoteză (Anna Mbersky, Devid Mike, Donadi Goodluck, Tansoba Kanbu etc. – sublinierile îmi aparțin)”. Călin Torsan a completat că „ancheta realizată în anul 2013 de Kasperski Lab, o instituție multinațională de securitate cibernetică cu sediul în Moscova, prezenta continentul asiatic pe locul fruntaș la producția de
spamuri (55,5% din totalul mondial). Țările extrem de active se
dovedeau a fi China, Coreea de Sud, Taiwan, Vietnam și India. În același clasament sui-generis, România ocupa poziția a treisprezecea – una deloc neglijabilă –, fiind răspunzătoare la vremea respectivă de 1,32% din totalul mondial. Un argument în plus pentru cartea pe care v-ați apucat s-o citiți! (…)”.