Liliecii colonizează blocuri în Suceava, autoritățile ridică din umeri și plasează problema la ONG-uri

O situație mai puțin obișnuită se înregistrează în municipiul Suceava: colonii de lilieci, al căror mediu natural sunt zonele împădurite și peșterile, și-au făcut adăpost în pereți ai blocurilor din centrul orașului - pe străzile Samoil Isopescu, Tipografiei, Ștefan cel Mare, dar și în cartierul George Enescu. De exemplu, în izolația unui bloc cu patru etaje de pe strada Samoil Isopescu, la mică distanță de șarpantă, la sfârșitul lunii august s-a mutat o colonie de lilieci. Animalele au fost observate de proprietarii unuia dintre apartamentele de la etajul 4 când noaptea s-au trezit cu trei exemplare în casă. Deoarece este vorba despre o specie protejată, aceștia au sesizat în scris instituțiile care au în grijă speciile protejate de lege, Garda de Mediu și Agenția de Protecția Mediului pentru a solicita relocarea liliecilor în mediul lor natural. Răspunsul de la cele două instituții a fost că în atribuțiile lor intră doar ariile protejate și că nu există protocoale pentru situațiile în care speciile ocrotite de lege ajung în mediul urban. Recomandarea către locatari a fost să fie contactată o organizație sau asociație autorizată și acreditată pentru protecția liliecilor și au furnizat numărul de telefon al unui expert din București. În condițiile în care instituțiile care prin lege au competență pentru protecția speciilor ocrotite și-au declinat responsabilitatea, locatarii au contacat un serviciu care teoretic se ocupă de protecția cetățenilor - Serviciul de Protecție Civilă din cadrul Primăriei Suceava. „Nu mă ocup de așa ceva, nu e treaba mea”, a țipat șeful serviciului.

Singurii care au manifestat înțelegere față de faptul că legislația prevede doar măsuri de protejare a liliecilor, nu și a clădirilor locuite și a locatarilor lor au fost Dragoș Ștefan Mantoiu, expert în cadrul Asociației Wilderness Research and Conservation, din București, și Ștefan Done, de la Fundația Speologică "Club Speo Bucovina" Suceava. Ambii s-au oferit să consilieze locatarii și să-i sprijine în a determina colonia de lilieci să părăsească locul în care și-au făcut casă, în izolația blocului. Pentru a ajunge la colonia aflată sub acoperișul unui bloc de patru etaje este însă nevoie de un alpinist utilitar. Cine ar trebui să suporte costurile intervenției? Teoretic, statul care protejează liliecii, fie prin instituțiile de mediu, fie prin administrația locală. În realitate, nu există un buget prevăzut pentru astfel de situații și nici o procedură pusă la punct, în care să fie stabilite drepturile și obligațiile, așa cum se întâmplă în cazul relocării urșilor, de exemplu. Mai mult, conform art. 33 al Legii 49/2011, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă. Încălcarea prevederilor atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz.

Practic, pentru relocarea liliecilor de pe peretele unui bloc de locuințe în pădure sau într-o peșteră – speciile de lilieci din România sunt incluse în categoria „specii strict protejate” – ar fi nevoie de derogare de la Ministerul Mediului, dar care este procedura de urmat și cum se pot cum pot proteja atât colonia, cât și blocul și locatarii nu a știut nimeni de la vreo instituție a statului să ne spună.

Menționăm că liliecii sunt rezervor natural pentru unele virusuri periculoase, cum ar fi rabia (turbarea), SARS, MERC, Ebola și Marburg. Excrementele liliecilor sunt, de asemenea, factori de răspândire a bolilor.