Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, joi, 8 septembrie 2022, biserica nouă a Mănăstirii Cămârzani din județul Suceava și-a sărbătorit cu aleasă bucurie hramul. În mijlocul monahiilor și credincioșilor s-au aflat cu această ocazie cei doi ierarhi ai eparhiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar.
Cinstirea în chip deosebit a Fecioarei Maria a fost prilej de înaltă trăire duhovnicească și împreună rugăciune pentru toți cei care au venit, de aproape sau de departe, din mai multe zone ale țării, să înalțe rugăciuni către Maica Domnului și să primească binecuvântarea arhierească.
Obștea maicilor așezământului monahal, numeroși credincioși, dar și monahi și monahii din cuprinsul eparhiei și nu numai, i-au condus pe cei doi arhierei spre altarul de vară al Mănăstirii pentru săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Aceștia au oficiat slujba înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, pr. Constantin Ciprian Blaga, consilier în cadrul Sectorului Tipografie și Editură, arhim. Mihail Balan, exarh de zonă, stareți de la mănăstirile din cuprinsul eparhiei, precum și arhim. Hariton Negrea, stareţul Mănăstirii Petru Vodă, și arhim. Teodosie Pleșca, starețul Mănăstirii Zosin, din Arhiepiscopia Iașilor.
Răspunsurile liturgice care au împodobit slujba au fost date de corul maicilor Mănăstirii Cămârzani, renumit pentru interpretările deosebite dătătoare de bucurii duhovnicești.
Între pelerinii prezenți s-au numărat și binefăcători și susținători ai lucrării Bisericii, între care domnul Constantin Nechifor, unul dintre ctitorii principali ai mănăstirii, dar și reprezentanți ai autorităților locale, precum Iulian Bogdan Amariei, primar al comunei Vadu Moldovei.
La finalul slujbei, cei doi ierarhi au înălțat rugăciuni către Preamilostivul Dumnezeu pentru sănătatea celor care au fost prezenți, dar și a celor ce se află în spitale sau la casele lor, pe patul de suferință. De asemenea, au fost citite și rugăciuni pentru dezlegare.
În continuare, arhim. Paraschiv Dabija a dat citire textului distincției de vrednicie oferită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic maicii starețe, stavroforei Maria Deac, Ordinul „Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu”, întrucât a urmat exemplul Sfântului Ierarh Ioan la Râșca și Secu, harnic lucrător în ogorul Domnului după modelul Martei și Mariei, râvnitor ostaș al Duhului și bun chivernisitor al darurilor dumnezeiești, care s-a distins prin înțelepciunea faptei și a cuvântului, ctitorind sfinte lăcașuri și semănând fără odihnă virtuțile creștine în pământul Moldovei.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a vorbit despre apariția cultului Maicii Domnului, dar și despre cultul Sfinților și Drepților Părinți Ioachim și Ana. Totodată, ierarhul le-a prezentat celor prezenți semnificația icoanei Nașterii Fecioarei Maria, nu în ultimul rând evidențiind cele mai importante aspecte din viața acesteia, între care momentul dialogului cu Arhanghelul Gavriil, prin care s-au arătat puterea, dragostea, credința și smerenia ei prin cuvântul Fie.
„Sărbătorile închinate Maicii Domnului le datorăm Sinoadelor Ecumenice din anul 431 de la Efes și 451 de la Calcedon. Atunci s-a răspândit cultul Maicii Domnului. Ziua de 8 septembrie este o zi care a fost consacrată ca zi de naștere a Maicii Domnului, dar ea de fapt reprezintă ziua în care s-a sfințit o biserică închinată nașterii Maicii Domnului la Ierusalim, ctitorită de Eudoxia Împărăteasa, soția împăratului bizantin Teodosie al II-lea. Despre nașterea Maicii Domnului în Sfânta Scriptură nu este scris. Personajul central al Sfintei Scripturi rămâne Hristos. Golul, în schimb, a fost completat de scrierile apocrife. Atât despre viața Maicii Domnului, cât și despre viața Sfinților Părinți Ioachim și Ana găsiți în Protoevanghelia lui Iacov, în Evanghelia lui Toma, în Evanghelia Nașterii Mariei și în Pseudo-Evanghelia Sfântului Matei. Deși sunt niște scrieri necanonice, totuși ele trebuie luate în considerare având în vedere vechimea acestora. Sigur, despre Maica Domnului au scris foarte mulți sfinți părinți. (…) Citiți rugăciuni la Maica Domnului, citiți-i Paraclisul, Acatistul și rugați-vă Maicii Domnului pentru că Maica Domnului, prin acel fie al ei, nu a făcut nimic altceva decât ne-a mijlocit șansa mântuirii noastre. Dacă ar fi fost un nu din partea Maicii Domnului, vă asigur că ceea ce s-a întâmplat s-ar fi întâmplat probabil mai târziu sau poate Dumnezeu nu și-ar fi găsit o persoană care să Îl poată naște pe Fiul Său și în care să Îl întrupeze pe Dumnezeu Fiul.”
În încheiere, Înaltpreasfinția Sa a adus în atenție una dintre cele mai recente publicații ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Izvoare și icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, document care dovedește încă o dată existența și desăvârșirea Născătoarei de Dumnezeu, prin nenumăratele minuni pe care le-a săvârșit de-a lungul timpului prin intermediul cinstitelor icoane și izvoare aflate în țara noastră.
Vizita arhierească s-a încheiat cu momentul în care Înaltpreasfințitul Părinte Calinic i-a felicitat pe toți sărbătoriții acestei zile, urându-le ca Mântuitorul Iisus Hristos să le dăruiască ani binecuvântați cu „sporite realizări spirituale, profesionale și materiale”. Ierarhul a mulțumit maicii starețe și întregii obști a Mănăstirii Cămârzani pentru dăruirea și dragostea pe care le depun în toate proiectele desfășurate în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Primul locaș de cult ridicat în acest loc binecuvântat de Dumnezeu a fost biserica aflată sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, construită în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin grija boierul Morțun.
În anul 1992, după o perioadă în care locașul de cult a fost schit și mai apoi biserică parohială, la inițiativa și cu implicarea Preasfinţitului Părinte Gherasim Putneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților la acea vreme, mănăstirea a fost redeschisă, formându-se aici o importantă obște de maici.
Începând din anul 2000, prin demersurile și osteneala Preasfinţitului Părinte Gherasim Putneanul și a credincioșilor de atunci, a fost ridicată noua biserică, așezată sub ocrotirea Născătoarei de Dumnezeu, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”.
Alături de racla în care sunt așezate fragmente ale cinstitelor moaște ale mai multor sfinți, între odoarele mănăstirii se numără și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, așezată în incinta bisericii mari a așezământului monahal.
În cimitirul mănăstirii îți doarme somnul de veci Preasfințitul Părinte Gherasim Putneanul, Episcop-Vicar al eparhiei între anii 1992 – 2004, ctitor al așezământului monahal închinat Născătoarei de Dumnezeu.
