Mihai Eminescu, personalitate tutelară a culturii române

Este de notorietate faptul că în vremuri confuze, societatea își caută forme de rezistență, piloni pe care să se sprijine pentru a depăși timpuri nefaste, de a progresa. Nu de puține ori s-a demonstrat că „rezistența prin cultură” nu este o simplă sintagmă, este un asemenea pilon. În cultura oricărui popor există personalități cu valoare de model. Pentru noi, românii, Eminescu reprezintă un model: de patriot, de vizionar, de analist al timpului în care a trăit, de slujitor al adevărului, de poet genial care a reușit să dea strălucire limbii române literare. Ne amintim, din păcate, prea rar că trăim în țara lui Eminescu și-l prețuim puțin, nu-l recitim, unii îl neagă și-l atacă. Dar măcar în ianuarie, când s-a ivit pe lume și în iunie, când s-a mutat în eternitate ne amintim că Eminescu este reprezentativ pentru cultura românească.

Dornenii nu-l uită pe Eminescu, fie și pentru că pașii poetului tânăr au trecut pe aici, fie și pentru că în parcul municipal, bustul său, donat de maestrul Ion Irimescu, veghează prezentul și depărtările. Ca de obicei, și în acest 15 iunie, iubitorii de poezie și de Eminescu au participat la o manifestare organizată de Primăria Municipiului, prin Casa de Cultură „Platon Pardău”, de Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, de filiala „Arboroasa” a Asociației Culturale „Pro Basarabia și Bucovina”, Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu”, filiala Vatra Dornei a SCLRB, sub genericul „Actualitatea și eternitatea lui Mihai Eminescu”, cu o primă parte desfășurată la Casa de Cultură și o a doua, în parcul municipal. În deschiderea manifestării din Salonul Alb, înnobilat printr-o expoziție cu ilustrații la opera eminesciană, organizată de instituția gazdă, directoarea Casei de Cultură, Violeta Codorean, a vorbit despre „Actualitatea lui Eminescu”, apelând la publicistică, aducând în discuție aspecte ce-și dovedesc și azi valabilitatea: viața politică, prăpastia dintre bogați și săraci, lipsa unui proiect de țară, poziția României în zona geopolitică în care ne aflăm (ce ne-a adus și ne aduce în starea de dependență față de statele puternice). Sugestivă este și partea a II-a a „Scrisorii III”, din care vorbitoarea a lecturat câteva fragmente. Prof. Jenica Romanică a ales pentru discuție tema „Elemente cosmice în creația eminesciană”, reamintind că poetul este considerat ultimul mare romantic, un romantic întârziat, care a deschis calea spre noi curente literare (în poezie), dar și că a fost un ziarist de excepție, ironic și sarcastic uneori. Vorbitoarea s-a referit și la teatrul eminescian, puțin cunoscut și a apelat la exemple din poezie, pentru a ilustra modul în care Eminescu s-a raportat la elemente precum luna, soarele, stelele, cerul, marea etc. Pendularea cosmic –teluric este ilustrată de poeme precum „Luceafărul”, „Scrisoarea I”, ș.a. Personal, m-am referit la scenariul posibil al ediției princeps „ Poesii” de Mihai Emiescu, apărută în decembrie 1883, în coordonarea lui Titu Maiorescu, un subiect tratat într-un voluminos studiu (806 pag.) care aparține cunoscutului eminescolog Nicolae Georgescu, intitulat „Mihail Eminescu. POESII. Ediție critică, studiu introductiv, comentarii filologice și scenariul probabil al ediției princeps de N. Georgescu”, apărut la Editura Tipo Moldova în 2021. Printr-o muncă sisifică, distinsul profesor a urmărit avatarul ediției princeps prin 25 de ediții (Maiorescu-11, texte apărute în „Convorbiri literare”, edițiile Ioan Scurtu, G.B Duică, G. Ibrăileanu, C. Botez, G. Călinescu, Perpessicius), să le compare cu texte apărute în Almanahul Societății Academice Social Literare „România Jună” din Viena în 1883, pentru a ajunge la forma scrisă de Mihai Eminescu și pentru a demonstra că selecția textelor din ediția princeps a fost realizată de poet. Nerespectarea punctuației originale și a formelor unor cuvinte de către editori a condus la alte sensuri ale textelor. Sunt analizate cele 64 de texte din ediția princeps și 12 adaosuri, cu exemple, sunt incluse și alte capitole care dau studiului o valoare excepțională.

Intervențiile teoretice au fost urmate de recitaluri de poezie și o audiție muzicală. Elevele Antonia Mazăre, Antonia Ursu, Timeea Dobrincu, Ecaterina Vasiluț, Ana Maria Ștefănel, Ioana Budâi și Maria Vleju din cls. a IV-a A de la Școala Gimnazială Nr.1 Vatra Dornei, îndrumate de prof. Oana Pintescu, au recitat din poezia eminesciană, iar elevele Valentina Chiruță, Simona Ianovici, Daria Mujdei, Denisa Mujdei și Armina Lutaniuc din cls, a VII-a B, de la aceeași școală, îndrumate de prof. Alina Vasiluț, au rostit versuri despre Eminescu aparținând unor poeți consacrați. Din versurile proprii dedicate poetului au recitat dornenii Gruia Ungurian, Laurian Ungurian, subsemnata, iar Aldona Patraș a prezentat poemul „Cireșar eminescian” de Clement Antonovici. Participanții la manifestare au audiat melodiile „Barbu Lăutaru” și „Doină” pe care le cânta și Eminescu, în interpretarea de excepție a poetei Lucia Olaru Nenati. La sediul instituției, Biblioteca Municipală a organizat o expoziție de carte sub genericul „Mihai Eminescu-Luceafărul culturii românești” și o expoziție restrânsă la Casa de Cultură. La bustul din parc s-au depus flori omagiale și s-au aprins lumânări pentru odihna Poetului care ne veghează din eternitate.

Prof. Paraschiva Abutnăriței