Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Necesitatea adaptării politicilor cu privire la păduri în contextul războiului din Ucraina, dar și asupra problemelor sectorului forestier din România, este semnalată de către Asociația Forestierilor din România, alături de partenerii din EOS (Organizația Europeană a Industriei de Prelucrare a Lemnului) care vin și cu o serie de soluții pentru a nu se reducecapacitatea de decarbonizare a mediului construit, prin menținerea și creșterea gradul de folosire a lemnului.
Conform experților din domeniul forestier, pe termen scurt, războiul din Ucraina, precum și limitările și interdicțiile care privesc comerțul cu Rusia și Belarus, vor duce la pierderea de către Europa, în 2022, a 10% din lemnul de rășinoase recoltat și pus în piață în 2021, lemn care ar fi provenit din Rusia, Belarus și Ucraina.
Într-o situație asemănătoare se află și lemnul de esență tare (foioase) provenit din aceste țări.
Pe termen mai lung, mai multe strategii și politici europene, adoptate recent sau încă în discuție, vor determina o scădere incontestabilă – și discutabilă! – a volumului de lemn recoltat, amenințând aprovizionarea cu materii prime a populației și industriilor bazate pe lemn. Este vorba de Strategia pentru biodiversitate, Regulamentul privind modificarea utilizării terenurilor și silvicultură – LULUCF , Directiva privind energia regenerabilă II și III.
„Poate părea paradoxal pentru susținătorii fără rezerve a unui mediu curat, dar această situație generală va fi contraproductivă tocmai în procesul de combatere a schimbărilor climatice. Lipsa lemnului ne va reduce capacitatea de a decarboniza mediul construit!”, spun reprezentanții ASFOR.
Lemnul este cheia decarbonizării sectorului european al construcțiilor
Produsele din lemn au un rol important atât în combaterea schimbărilor climatice, cât și în sustenabilitatea și independența economică a UE. Accesul la materii prime este o condiție a funcționării industriei.
După cum arată comunitatea științifică internațională, produsele din lemn fac parte din soluția de decarbonizare a mediului construit. Iar Strategia UE pentru păduri pentru 2030 definește cel mai important rol al produselor din lemn: acela de a ajuta la transformarea sectorului construcțiilor dintr-o sursă de emisii de gaze cu efect de seră, într-un rezervor de carbon, așa cum se prevede și în Strategia „Valului de Renovări a clădirilor” și în Inițiativa „Noul Bauhaus European”.
Toate aceste documente europene pleacă de la un câteva adevăruri incontestabile: arborii captează carbon în timpul creșterii, produsele de lemn stochează carbonul, iar fabricarea produselor din lemn este mai ecologică și necesită mai puțini combustibili fosili decât fabricarea materialelor de construcție clasice. Concret, lemnul contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Soluții pentru sectorul forestier românesc
Din această perspectivă, a lemnului, responsabilitatea pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic și eficient din punct de vedere al resurselor revine sectorului forestier.
„Noi, cei care lucrăm în acest sector, știm acest lucru. Din toate motivele pe care le-am expus, suntem obligați să avem în vedere câteva soluții pentru a menține și a crește gradul de folosire a lemnului. Propunerile noastre sunt:
1. Acolo unde procesul este durabil și fezabil din punct de vedere ecologic, fără a fi afectate arboretele, trebuie evaluată posibilitatea de creștere a volumului anual de lemn recoltat. Acest lucru se poate face prin accesibilizarea unor bazine și prin fiscalizarea unor sortimente de lemn care azi sunt lăsate în pădure (vârfuri, crengi, resturi de exploatare). Potrivit Forest Europe, suprafața pădurilor din Europa a crescut cu 9% în ultimii 30 de ani. De asemenea, conform ultimelor date disponibile, aproximativ 73% din creșterea anuală netă este recoltată anual în Europa, dar în România mult mai puțin.
2. În cazul României, infrastructura deficitară reprezintă un obstacol în calea recoltării și punerii în piață a lemnului. Îmbunătățirea și extinderea rețelelor de drumuri forestiere este o prioritate pentru zonele rurale.
3. Este nevoie de sprijin serios pentru dotarea firmelor din sector cu echipamente și utilaje moderne și prietenoase cu mediul. Suntem, din păcate, mult rămași în urmă față de celelalte țări europene.
4. Lipsa de lucrători forestieri și șoferi de camioane se resimte tot mai puternic. Înseamnă mai puțin lemn în piață. Sectorul are nevoie de noi reglementări salariale, așa cum sunt cele din domeniul construcțiilor sau agriculturii”, a precizat președintele ASFOR, Ciprian Muscă.
Green Deal a fost gândit pe timp de pace
Forestierii atrag atenția factorilor de decizie că Green Deal a fost conceput într-o lume diferită - o lume cu gaz rusesc relativ ieftin și abundent și cu produse din lemn importate din Rusia și Belarus.
„Cu toții ne dorim un sfârșit rapid al războiului, dar este foarte probabil ca relațiile comerciale cu Rusia să fie întrerupte pentru mai mulți ani.
Toți experții de pe piață sunt de acord că cererea de cherestea este în creștere și va rămâne așa ani de zile. Era de așteptat ca Rusia să poată crește producția de cherestea pentru a satisface cererea în creștere. Cel mai probabil, acest lucru nu se va întâmpla, deoarece Rusia nu mai are acces la tehnologia occidentală. Prin urmare, există riscul unei penurii severe de cherestea pe termen mediu”, spun reprezentanții ASFOR.
Singura soluție este utilizarea deplină a resurselor forestiere disponibile, în conformitate cu criteriile de gestionare durabilă a pădurilor.
În acest context, ASFOR atrage atenția asupra rolului sectorului forestier în furnizarea de soluții pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru îndeplinirea obiectivelor Green Deal.
În această nouă situație geopolitică și economică, politicile naționale și europene trebuie adaptate la realitatea în schimbare pe care a provocat-o războiul.
„Fără a micșora suprafața pădurilor disponibile pentru recoltarea lemnului, accesul la resursa de lemn și punerea acesteia în piață trebuie îmbunătățite, nu îngreunate.
În următoarea perioadă este obligatorie stabilirea unor programe naționale care să pună accent pe: dezvoltarea infrastructurii de drumuri forestiere și depozite, utilaje moderne de recoltare a lemnului cu impact redus asupra mediului și mobilizarea și formarea profesională a forței de muncă din zona de exploatare și prelucrare primară a lemnului”, explică Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România.
