Administratorul Autotehnorom transmite că i s-a cerut șpagă pentru a nu fi executată garanția de 6 milioane de euro

Omul de afaceri Ioan Vasile Rîpan a transmis un punct de vedere detaliat despre litigiul firmei sale cu Consiliul Județean Suceava, legat de contractele pentru reabilitarea drumurilor județene, motivele pentru care a fost nevoit să rezilieze contractul și, cel mai important, cum s-a ajuns la episodul flagrantului cu vicepreședintele CJ Suceava, Silviu Cristinel Crețu.

Foarte interesant este detaliul legat de executarea firmei cu garanțiile de 6 milioane de euro, pe care Rîpan o pune pe seama faptului că ”anumite persoane din Consiliul Județean Suceava urmăreau obținerea unor beneficii prin fapte ce aveau conotații penale, chiar cu riscul provocării falimentului societății noastre”.

Așadar, Rîpan spune destul de clar că i s-a cerut șpagă pentru a nu fi executat cu acele garanții. 

Acesta a mai transmis că are calitatea de martor în dosar și deși a avut dreptul de a solicita protejarea identității sale, a ales ca acțiunile sale să fie publice.

Florin PAIU

Redăm mai jos comunicatul transmis de administratorul firmei Autotehnorom:

Stimate Doamne/ Stimați Domni,

Față de informațiile apărute în mass-media referitoare la infracțiuni de corupție și trafic de influență în care este implicat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Cristinel CREȚU cu referire și la societatea Autotehnorom, vă comunicăm următoarele:

În cursul anului 2020, subscrisa Autotehnorom a încheiat cu UAT Județul Suceava, reprezentată de Consiliul Județean Suceava, două contracte de reabilitare a unor drumuri din județul Suceava, ambele contracte făcând parte dintr-un proiect denumit ”Regiunea Nord- Est Axa Rutieră Strategică 1: Iași - Suceava”.

Lucrările erau executate de către o asociere de constructori al căror lider era Autotehnorom și priveau drumurile:DJ 208 limită județ Iași-Budeni-Dolhasca și DJ208A Suceava-Ipotești-Bosanci-Udești-Liteni-Dolhasca, respectiv DJ 209C Suceava – Frumoasa –Liteni și DJ 209D Liteni – Stroiești – Costâna – Dărmănești, 29,54 km.

Încă de la începutul contractelor, antreprenorul a întâmpinat dificultăți în executarea lucrărilor, întrucât proiectul avea defecte și lipsuri esențiale, iar beneficiarul nu le-a îndreptat nici până în prezent, întârziind și chiar împiedicând fluxul de executare a lucrărilor.

Mai mult, executarea lucrărilor din proiectul tehnic, așa cum acesta a fost întocmit și comunicat nouă spre execuție, ridica și alte probleme, respectiv se creau obstacole în ceea ce privește accesul riveranilor la drumul public. Nici aceste probleme nu au fost soluționate în timp util, întârziind și fragmentând execuția lucrărilor antreprenorului.

În mod evident, ca în orice alte lucrări de construcții au apărut și unele defecte în executare acestora, defecte pentru care chiar prin lege s-a reglementat o procedură de remediere. Deși beneficiarul trebuia să întocmească specificațiile tehnice privind modalitatea de remediere a defectelor generate în execuția lucrărilor, în timp scurt, obținerea acelor planșe de către subscrisa dura multe luni de zile, împrejurări care determinau blocarea acelor lucrări în diferite stadii de execuție, pentru perioade foarte lungi.

În aceste condiții și pe fondul notoriu al creșterii prețurilor materialelor de construcții, antreprenorul a demarat procedurile prevăzute în contracte, pentru actualizarea prețurilor și pentru determinarea beneficiarului să îndrepte erorile și să completeze lipsurile din proiectul tehnic.

Oficial, beneficiarul a precizat că face eforturi pentru obținerea finanțării lucrărilor. În realitate, chiar dacă contractul includea mai multe mecanisme de echilibrare, beneficiarul nici măcar nu a formulat la cererea antreprenorului de ajustare a prețului prin metoda actualizării.

În ceea ce privește problemele de proiectare, beneficiarul ne-a comunicat primul răspuns abia în ianuarie 2022, la circa doi ani de la începerea lucrărilor și solicitărilor noastre, timp în care considerăm noi că ar fi putut reproiecta întregul drum de două ori.

Cu autoritatea specifică unei instituții publice, beneficiarul ne-a informat că va  lua legătura cu proiectantul, asistența tehnică și consultanța tehnică și ne va da un răspuns. Răspunsul beneficiarului a fost o tăcere desăvârșită la suprafață, o tăcere care nu-i oferea antreprenorului nici un fel de documente tehnice pentru a putea continua lucrările.

În speranța că vom putea rezolva situația, noi, antreprenorul, am solicitat beneficiarului chiar și contractul dintre acesta și proiectant, pentru a putea urmări eficient vreun eventual mecanism de soluționare a problemelor de proiectare, inserat în respectivul contract.

Surprinzător și rarisim, deși era o informație de interes public, Consiliul Județean Suceava a refuzat în mod repetat să ne comunice o copie după contractul de achiziții publice de servicii de proiectare.

De asemenea, surprinzător, dar de această dată în mod plăcut, contractul ne-a fost comunicat, la prima solicitare, de către Consiliul Județean Iași (asociat în acest proiect cu Consiliul Județean Suceava).

În acest context precizăm că prepușii beneficiarului ne-au solicitat verbal să continuăm execuția lucrărilor cu nerespectarea unor specificații tehnice. La solicitarea noastră, această instrucțiune ne-a fost comunicată și în scris, evident într-un mod suficient de echivoc.

Pe fondul acestor probleme, în principal al nereușitei Consiliul Județean Suceava de îndreptare și completare a erorilor și lipsurilor din proiectul tehnic, după punerea în întârziere în mod repetat, Autotehnorom a demarat procedurile de reziliere unilaterală a contractelor.

Deși contractul prevedea, în mod expres, faptul că în situația rezilierii din inițiativa antreprenorului, beneficiarul are obligația de a restitui antreprenorului instrumentele/scrisorile de garanție financiară, Consiliul Județean Suceava a cerut instituțiilor financiare executarea garanțiilor, în mod intempestiv și fără a ne notifica în prealabil.

Evident, prima întrebare pe care ne-am pus-o a fost de ce atâta grabă la Consiliul Județean în a ne executa intempestiv suma de circa 6.000.000 de euro, în situația în care dacă considera că noi datorăm cu adevărat această sumă, avea siguranța că o poate încasa oricând până în anul 2027? Toate instrumentele/scrisorile de garanție erau valabile până în anul 2027.

În realitate, sau într-o metarealitate absconsă nouă, administratorul Autotehnorom a constatat că anumite persoane din Consiliul Județean Suceava urmăreau obținerea unor beneficii prin fapte ce aveau conotații penale, chiar cu riscul provocării falimentului societății noastre.