Expoziția „Margareta Sterian. Simboluri și metamorfoze”, la Muzeul de Istorie

În perioada 8 aprilie - 29 mai 2022, în cadrul programului „Paștele în Bucovina”, Muzeul Național al Bucovinei, în colaborare cu Muzeul Municipiului București și Muzeul Județean Buzău, organizează expoziția „Margareta Sterian. Simboluri și metamorfoze”.

Vernisajul va avea loc vineri, 8 aprilie 2022, la ora 13:00, în Galeria cu Bolți a Muzeului de Istorie și va beneficia de prezența și analiza curatorului expoziției, dr. Elena Olariu, director adjunct al Muzeului Municipiului București, care va transmite și mesajul lui Mircea Barzuca, legatarul testamentar al operei Margaretei Sterian.

Expoziția cuprinde 30 de picturi din patrimoniul Muzeului Municipiului București, două picturi din patrimoniul Muzeului Național al Bucovinei și două lucrări din colecții private, la care se adaugă o serie importantă de colaje textile. Privitor la colajele textile, este important să amintim faptul că în anul 1968, Margareta Sterian a expus acest tip de lucrări la galeria Katiei Granoff din Paris, originalitatea acestora fiind extrem de apreciată în capitala Franței. Aceste date ne-au fost furnizate de curatorul expoziției, dr. Elena Olariu, care a declarat: „Suntem extrem de încântați să fim parteneri în cadrul unui proiect expozițional foarte special, organizat la Muzeul Național al Bucovinei și intitulat: <Margareta Sterian. Simboluri și metamorfoze>, realizat în colaborare și cu Muzeul Județean Buzău. Margareta Sterian a fost o remarcabilă personalitate a culturii române, excelând ca poetă, scriitoare, pictoriță și graficiană. Studiile plastice finale le va urma la Paris, la Academia Ranson și la École du Louvre. În România, în perioada de debut, pictorița se implică activ în cercetarea sociologică de la Drăguș, un mare eveniment de investigație culturală, cu un puternic impact în epocă. Cu o suită de portrete țărănești, pictate chiar în această perioadă, deschide prima sa expoziție personală în anul 1929, stârnind senzație în presa de specialitate a epocii”.

Cariera pictoriței, mai spune dr. Elena Olariu, se conturează mult mai clar în momentul în care începe colaborarea cu Marcel Iancu, între anii 1930 și 1937, când Margareta participă și la prima expoziție a grupării Arta Nouă, alături de M.H. Maxy, Milița Pătrașcu, Micaela Eleutheriade, Olga Greceanu, H. Daniel, Cornelia Babic-Daniel sau Lucia Dem Bălăcescu. „În anul 1933 mai expune alături de Milița Pătrașcu, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Nina Arbore, Olga Greceanu, Mac Constantinescu și Octav Doicescu în cadrul expoziției de artă modernă românească de la Palatul expoziției naționale de artă futuristă din Roma, sub egida lui F.T. Marinetti, manifestare elogiată de presa italiană. Un alt moment de cotitură în cariera artistei este anul 1935, când va participa la a treia expoziție Contimporanul (de la Sala Mozart). De un mare impact asupra creației sale o are mai ales călătoria pe care o va întreprinde în America. Ascensiunea forțelor de extremă dreapta a făcut ca, din anul 1940, Margareta Sterian să fie exclusă treptat din activitatea publică. În anul 1943, artista traduce trilogia scriitorului american Eugene O' Neill, Din jale se întrupează Electra, tipărită de Editura Pro-Pace iar, în 1945, reușește să finalizeze traducerea volumului de poeme aparținând lui Walt Whitman. Ea însăși poetă și scriitoare, publică volume importante de proză și versuri. Începând din anul 1962, odată cu liberalizarea vremelnică a regimului comunist de la București, Margareta Sterian își continuă cu perseverență cariera expunând din nou în importante centre culturale europene: la Praga, Geneva, Paris, Düsseldorf, Milano, Roma, Haga, Tokyo, Kiev, Moscova sau Leningrad”, a completat dr. Elena Olariu, director adjunct al Muzeului Municipiului București.

Cu ocazia expoziției de la Muzeul de Istorie Suceava, organizatorii și curatorul expoziției vor să menționeze, încă o dată, rolul lui Mircea Barzuca în cultivarea artistei Margareta Sterian. „Aproape toate lucrările ce vor fi expuse la Muzeul Național al Bucovinei fac parte din donații pe care Mircea Barzuca, în calitate de moștenitor al întregului patrimoniu deținut de artistă, a înțeles să le realizeze în folosul culturii române”, am mai aflat de la dr. Elena Olariu.