Aproximativ 3.500 de refugiați din Ucraina, din care circa 30% sunt copii, au solicitat azil la noi

Aproximativ 3.500 de cereri de azil au fost depuse de refugiați din Ucraina, de la începutul războiului din țara vecină. Majoritatea celor care au solicitat azil la noi sunt cetățeni ucraineni, dar există și oameni de alte naționalități care locuiau în Ucraina și au solicitat această formă de protecție în România. Dintre cei care au depuse cereri de azil circa 30% sunt copii însoțiți de un membru al familiei.

Majoritatea solicitanților de azil au optat să locuiască în afara Centrului pentru Refugiați de la Rădăuți. Conform unor estimări neoficiale, pe teritoriul județului Suceava s-ar afla, la această dată, circa 15.000 de refugiați din Ucraina, din cei 161.087 de refugiați (dintre care 126.121 sunt cetățeni ucraineni) care au intrat în România prin PTF Siret în perioada 24 februarie – 22 martie, ora 9.00. Cei care nu au solicitat o formă de protecție statului român au deplină libertate de mișcare; ei pot locui la hotel, plătit din bani proprii, la prieteni sau rude sau la persoane fizice și juridice care le-au pus la dispoziție spații de cazare, astfel că autoritățile nu au o evidență exactă decât pentru persoanele care au părăsit țara și cele care se află în taberele de cazare temporară și în spațiile de cazare gestionate centralizat.

·       În sălile de sport mai erau, marți dimineață, 92 de refugiați de război

De exemplu, în spațiile de cazare temporară, în care refugiații rămân rareori mai mult de 24 de ore, marți dimineață mai erau 92 de persoane: în sala de sport de la Rădăuți  -21 de persoane, dintre care 10 femei și 9 copii; în sala de sport din Dumbrăveni - 57 de persoane, dintre care 29 femei și 22 copii; Liceul „Lațcu Vodă” din Siret – 8 persoane, dintre care 4 femei și 3 copii. Prin aceste tabere de cazare temporară gestionate de autorități, cu o capacitate de 1.977 locuri, au trecut de la începutul crizei 11.228 de persoane, dintre care  11.136 au plecat mai departe.

O altă problemă care a trebuit gestionată a fost aceea a copiilor neînsoțiți, pentru care problema documentelor este în atribuția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava. Purtătorul de cuvânt al DGASPC, Nicoleta Daneliuc, a declarat că de regulă aceste lucruri se rezolvă în câteva zile, după care copiii pot fi preluați de cei care îi așteptau în România. În mod constant, la Centrul „Universul Copiilor” din Rădăuți se află 5-6 copii care au ajuns în România fără acte. Marți dimineață, aici erau 7 copii cu vârste între 8 și 17 ani, cu ale căror familii din Ucraina autoritățile române au luat legătura și urmează să fie îndeplinite formalitățile.

Prefectura Suceava a informat, marți, că în această primă etapă de gestionare a crizei umanitare a refugiaților din Ucraina au fost puse în aplicare măsuri concrete de protecție și incluziune în domeniul sănătății, educației și cel de ocupare a locurilor de muncă.

„Aceste măsuri caracteristice primei etape au acoperit, în principal, nevoile de organizare a fluxului de refugiați în PTF Siret, transportul refugiaților către punctele de cazare puse la dispoziție de autorități, acordarea asistenței medicale, psihologice, confesionale, inclusiv a asistenței juridice pro bono. Toate aceste acțiuni au fost realizate de către instituții în strânsă colaborare cu partenerii din societatea civilă, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și celelalte culte religioase care activează pe raza județului”, a informat Prefectura.

·       Integrarea refugiaților care aleg să rămână în România, în atenția autorităților

În ceea ce privește etapa a II-a, cea structurală, de dezvoltare a mecanismelor de protecție pentru refugiații care intră pe teritoriul național, îl tranzitează sau aleg să rămână în județul Suceava, au fost demarate o serie de consultări cu reprezentanții instituțiilor cu atribuții directe, dar și cu reprezentanții ONG –urilor specializate, pe o serie de teme cheie: persoane vulnerabile, copii (în special cei instituționalizați sau cu nevoi speciale), educație, sănătate, condiții decente de cazare, integrare în piața muncii, asistența juridică voluntară.

În acest sens, prefectul județului a convocat vineri, 25 martie a.c., o ședință de lucru în PTF Siret cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, ai translatorilor, transportatorilor și voluntarilor, în care vor fi oferite informații relevante cu privire la domenii sensibile cum ar fi traficul de persoane, precum și adaptarea asistenței umanitare la profilul și nevoile refugiaților ucraineni.

„Tratăm cu maximă atenție aceste provocări complexe care ne stau în față, dar în același timp privim în viitor cu încredere, în contextul solidarității instituții – societate civilă. Depinde de fiecare dintre noi și de noi toți deopotrivă, dacă vom reuși să valorificăm aceste mecanisme pe care le dezvoltăm acum împreună”, a declarat prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan.