Simona Rădășanu, jurist și director de firmă: „Voluntariatul a devenit modul de petrecere a timpului liber”

Fiecare dintre cei care au mers la frontieră, voluntar, să preia refugiații, să îi ajute cu hrană, apă, o vorbă bună, instrucțiuni, traduceri, transport, cazare și ce alte servicii mai au nevoie cei fugiți din calea războiului, cu puținul bagaj luat în grabă, este un erou. Indiferent că o fac independent sau în cadrul unei structuri bine organizate, cum este SMURD, Crucea Roșie ori “Salvați copiii”, faptul că au renunțat la timpul lor liber, la confortul lor, la bunurile lor ori la a face bani din alte activități pentru a-i ajuta pe cei aflați acum la ananghie, stând în frig, în picioare, ore și ore în șir, îi fac demni de acest apelativ.

Îi vedem în imagini care au ajuns nu doar în toată țara, ci în lumea largă, cu refugiații care vin din Ucraina, de zece zile încoace, de la izbucnirea războiului. Dar cine sunt ei? Ce fac de obicei?

Haideți să-i cunoaștem pe unii dintre ei. Dar felicitările și respectul sunt pentru toți, cunoscuți sau mai puțin cunoscuți.

Printre cei care întâmpină refugiații din Ucraina și îi ajută cu ce au nevoie pe moment, direcționându-i către serviciile puse la dispoziție gratuit, se remarcă și o tânără blondă, înaltă, cu codițe ascunse parțial de căciula roșie ca și costumul SMURD pe care îl poartă, traversat ici-colo de dungi galbene.

Simona Rădășanu este jurist și director general al unei societăți comerciale, dar de patru ani este și voluntar SMURD, iar aici, în Vama Siret, se află de când a început acțiunea de ajutorare a refugiaților.

„Suntem aici și încercăm să ne aducem contribuţia atât cât putem prin ajutorarea acestor oameni greu încercați de un război care nu le aparține. Principala noastră misiune aici este să fim alături de ei, să le oferim sprijinul și siguranța că aici primesc tot ajutorul de care au nevoie.

În primul rând, oamenii sunt întâmpinați de translatori, care îi ajută foarte mult și le mulțumesc pe această cale tuturor voluntarilor translatori, care au depus o muncă uriașă în aceste zile, pentru a ne ajuta să comunicăm cu refugiații. Astfel le sunt identificate nevoile principale și sunt îndrumați unde trebuie, la cei care asigură transport gratuit, cazare gratuită, masă caldă, chiar aici, în zona de frontieră. Le-am pus la dispoziție corturi încălzite, unde pot aștepta până când transportul este pregătit și îi poate duce la destinație. Avem voluntari care fac transport atât intern cât și internațional. Practic, suntem acoperiți pe toate domeniile principale.

Am creat spații speciale pentru mama și copilul, avem puncte de prim ajutor, sprijin de la organizații și fundații cu tot felul de alimente și produse de strictă necesitate, astfel încât să reușim să le facem cât mai confortabilă această tranziție pe la noi”, spune Simona Rădășanu.

De cum au ajuns, refugiaților li se oferă cartele SIM gratuite, să se poată conecta cu cei de acasă, să îi anunțe că au ajuns în siguranță, și pentru cei care au contacte aici, în România, să poată comunica cu ei, de asemenea.

„Pe lângă comunicare, transportul este una din categoriile principale de necesități  – nu doresc să rămână acolo, în vamă, ci vor să ajungă fie la rude în străinătate, fie în țară.

Pentru cei pentru care nu se poate asigura transport imediat, în aceeași zi, le asigurăm cazare, astfel încât să stea la cald, să poată să se spele, să mănânce...”, explică Simona, care știe tot ce are de făcut pentru fiecare refugiat în parte. Se află aici de săptămâna trecută, la scurt timp după ce a izbucnit războiul, nici nu mai știe câte zile au trecut, după atâta agitație și aglomerație…

„Voluntariatul a devenit modul de petrecere a timpului liber”, spune ea, cu un surâs plăcut, dar și ușor ironic... cine mai are timp liber?