În seara zilei de 6 septembrie începe Anul Nou evreiesc

Evreii suceveni sărbătoresc, în seara zilei de 6 septembrie a.c., Roș Hașana - intrarea într-un nou an, 5782, după calendarul evreiesc. Roș Hașana se celebrează timp de două zile, atât în diaspora cât şi în Israel. Președintele Comunității Evreilor din Suceava, Sorin Golda, a explicat că sărbătoarea marchează începutul celor zece zile de căință, care se încheie în Ziua Judecății sau a Marii Iertări, cea mai mare sărbătoare evreiască - Iom Kipur.

De Anul Nou oficiantul religios al Comunității Evreilor din Suceava, Daniel Blumenfeld, sună din șofar (instrument făcut din corn de berbec), șofarul fiind specific acestei sărbători. Îi accentuează solemnitatea și pregătește evreii pentru cele zece zile care urmează până la Iom Kipur.

În mesajele pe care le-a transmis evreilor din România pentru aceste două sărbători rabinul Rafael Shaffer reamintește că Anul Nou este prilejul ca fiecare să-și facă „un examen de conștiinţă în lumina celor mai înalte valori iudaice”. „Pentru toate faptele din ultimului an și chiar pentru ce ar fi trebuit să facem dar nu am făcut va trebui să dăm socoteală. În termenii de astăzi, am putea spune că Roș Hașana este ziua în care fără voia noastră ne este prezentat bilanțul activității din ultimul an. În funcție de acest bilanț, sperăm să primim un nou mandat pentru anul ce vine, precum și un buget anual de sănătate, bunăstare și pace”, explică rabinul. El subliniază că „judecata ține cont doar de trecut”, iar „acordarea unui mandat și a unui buget ține întâi de toate de intențiile de viitor”. „Cel care și-a îndeplinit pe deplin sarcinile, dar nu mai dorește să facă nimic, nu este îndreptățit să beneficieze de ele. Trecutul este important întâi de toate pentru a face credibile intențiile pentru viitor”, le reamintește rabinul Shaffer evreilor, precizând că „rugăciunea și binefacerea înlătură sentința cea rea”.

În rugăciunile care se rostesc de Anul Nou se arată că de Iom Kipur întreaga omenire trece prin faţa lui Dumnezeu „precum mieii mioarelor” și nimic nu poate fi ascuns. Prin urmare, între Anul Nou și Ziua Judecății sau a Marii Iertări evreii au la dispoziție zece zile pentru a face fapte bune și a-și răscumpăra greșelile din anul care tocmai se încheie.  „Trecutul a trecut și nu mai este în stăpânirea noastră. Viitorul, însă, depinde numai de noi. Decizia ca în anul ce vine să fim mai buni decât am fost în anul ce a trecut este în puterea noastră”, arată rabinul Shaffer. Repararea daunelor produse,  recunoașterea, mărturisirea, regretul și asumarea că faptele rele nu se vor mai repeta duc la ștergerea păcatelor.

Ca obiceiuri, de Roș Hașana se face eliberarea simbolică de păcatele comise peste an, prin aruncarea de bucățele de pâine într-o apă curgătoare. La masa tradițională se mănâncă miere cu mere pentru ca anul să fie dulce, curmale şi cap de peşte, acesta din urmă pentru a fi mereu în frunte, şi nu la coadă. De asemenea, se mănâncă rodii pentru că acest fruct are 613 de semințe, câte una pentru fiecare mitzvot (principiu moral, în religia evreiască) și pentru că există convingerea că faptele bune pe care le poate face un om, în decursul unui an, sunt la fel de numeroase ca și semințele din rodie. Urările obișnuite sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun și dulce).