Povestea Zidului Berlinului în imagini, la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava

Istoria Zidului Berlinului, prin care Germania a fost divizată, este arătată prin imagini din presa vremii, într-o expoziție deschisă în galeria de artă a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava (Corp A, etajul I). În luna august se împlinesc 60 de ani de la construcţia Zidului, care a împărțit Berlinul din 1961, până în 1989. Expoziția „Zidul. O graniță de-a lungul Germaniei” este formată din 20 de panouri cu fotografii de arhivă și explicații care au fost traduse în limba română de studenții Secției de Germanistică a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, sub coordonarea conf. univ. dr. Raluca Dimian. Conf. Raluca Dimian a declarat că acesta este al doilea proiect cultural din seria evenimentelor organizate în cadrul Zilelor Germanisticii / 2021, de Secția de Germanistică, în colaborare cu Centrul Cultural German din Iași și Administrația Regiunii Schwaben. Vernisajul a fost un prilej de discuții despre experiența comunismului în rîndul minorității germane din România și despre comunicarea germanilor din România cu rudele din fostele RFG și RDG. Potrivit conf. Raluca Dimian, dintre cei 120 de studenți la Germanistică, 40 au fost implicați în proiect iar 8 dintre ei au făcut traducerile: Irina Burca, Carolyn Mitric, Ion Lunga, Raluca Foca, Loredana Simionovici, Emilia Roșcăneanu, Alexandrina Croitoru, Alina Spoială (promoția 2016), Andreea Iftode, (promoția 2016). Ei au fost coordonați de conf. Raluca Dimian și asist. univ. dr. Anca Elisabeta Turcu. Proiectul „Zidul. O graniță de-a lungul Germaniei” a fost realizat de Fundaţia pentru prelucrarea dictaturii Est-Germane, împreună cu  editura Axel Springer. Imaginile fac parte din arhiva editurii Axel Spriger, iar autorii fotografiilor sunt jurnaliştii Ralph-Georg Reuth, de la publicaţia „Bild” şi Felix Kellerhoff, de la cotidianul „Die Welt”.

„Fâșia morții” – Zona de frontieră minată

Pentru realizarea expoziției de la USV și pentru organizarea Zilelor Germanisticii din acest an, Administrația Regiunii Schwaben a oferit finanțare, a mai spus conf. univ. dr. Raluca Dimian. De altfel, dr. Katharina Haberkorn, de la Bezirk Schwaben, a fost prezentă și la vernisaj. Din textele explicative care însoțesc fotografiile am selectat câteva: Zone de ocupație- Cortina de Fier: „Linia de demarcație între zonele britanice și americane, pe de o parte, și zona sovietică, pe de altă parte, devine granița lumii”; Blocadă -Salvare pe cale aeriană: „În niciun alt loc confruntarea dintre democrația din vest și dictatura sovietică nu este mai evidentă decât în Berlin”; Politica reală - Reacţia aliaţilor: „Prin construirea zidului, Vestul a fost luat prin surprindere”; Ridicarea zidului -13 august 1961: La miezul nopţii, între 11 și 12 august 1961, este momentul memorabil: La ora 1.05 se sting luminile. (...) La orele 1.45 întregul Berlin de Vest este blocat și înconjurat de tancurile înarmate”; Spre Vest - Exodul din RDG: „Până în vara din 1961 au fost zilnic pînă la 2.400 de bărbaţi, femei şi copii care s-au mutat cu cel mult o pereche de valize în vest, pentru un nou început”; Lupta de clasă - Politica împotriva poporului: În anul 1952, SED începe construirea socialismului; Disperare – Suferință și dorința de a fi liberi: „Construcția zidului nu doar a divizat Berlinul, ci a despărţit și familii și prieteni”; Lovitura de trăsnet - Câmp deschis de tragere: „Curățarea sistematică a zonei de frontieră a continuat până în anii 1980”; Regim de graniță - Minele și câmpul lui Stalin – „Din toamna anului 1961, trupele de frontieră au instalat până la 1,3 milioane de mine antipersonal model sovietic de-a lungul frontierei”; Comerț cu oameni - Răscumpărarea deținuților politici: De la construcția și până la căderea zidului, mai mult de un sfert de milion de femei și bărbați au fost deținuți din motive politice; Refugieri - Curajul dat de disperare: tuneluri întortocheate săpate în pământ, baloane cu aer cald sau avioane care traversau Marea Baltică, barca pneumatică, placa de surfing sau chiar înot au fost metode de evadare din RDG; Micul Berlin – Mödlareuth, Turingia: Așa cum era capitala era divizată, la fel și în mica localitate Mödlareuth granița trecea chiar prin mijloc și a devenit simbolul divizării germane; Ordin de tragere - Morți și răniți: „Ordinul de tragere a rămas în vigoare până la începutul lunii aprilie 1989”; Viața de zi cu zi în apropierea zidului - Trăind în umbra liniei de demarcație: Copiii din Berlinul de Vest care au crescut în umbra zidului jucau uneori jocul „Polițist de frontieră și refugiat”, în loc de „Tâlhari și jandarmi”. Atât de realist imitau realitatea încât „refugiatul” era „împușcat în mod regulat”; Normalizare - Coexistența controlată: Lumea întreagă și Germania de Vest s-au obișnuit cu separarea celor două state; Revoluție – Noi suntem poporul!:          Reforma politică a lui Mihail Gorbaciov schimbă lumea; Căderea Zidului Berlinului – Moment de referință: „Zidul detestat a căzut. Mii de oameni au escaladat Poarta Brandenburg și sărbătoresc evenimentul secolului. (...) Dupã 28 de ani, zidul cade. Un an mai târziu, Republica Democrată Germanã nu mai există. Germania este reunită în pace și libertate”;  Prelucrarea datelor comunismului - Procese penale și memorie: Un număr mare de instituții și-au asumat sarcina de a studia regimul inuman din perioada comunismului în RDG și victimele acestuia și de a face o activitate educativă istorică și politică; Memento - Niciodată o altă dictatură! - Ce suferință a adus divizarea, cum a fost depășită și câtă bucurie a adus oamenilor căderea Zidului Berlinului în acel memorabil noiembrie 1989 se estompează treptat în conștiința națiunii. Contracararea acestui lucru este o preocupare a editurii lui Axel Springer și a Fundaţiei pentru prelucrarea dictaturii Est-Germane, care se ocupă de istoria și consecințele dictaturilor comuniste.

Materialul care însoțește expunerea poate fi găsit pe www.stiftung-aufarbeitung.de/DieMauer.